Consiliul European, sedinta extraordinara - Ce teme importante se vor discuta la nivel inalt
Aceasta reuniune a Consiliului European are loc dupa cel de al 24-lea summit UE-Ucraina din 3 februarie, primul de acest gen care a avut loc dupa izbucnirea razboiului din Rusia si de cand UE a acordat Ucrainei statutul de tara candidata, in iunie 2022.
Un subiect central pe agenda reuniunii extraordinare din 9-10 februarie este migratia. In acest sens, Consiliul European va evalua punerea in aplicare a concluziilor sale anterioare privind o abordare cuprinzatoare a migratiei in conformitate cu principiile si valorile UE, cu accent pe controlul eficient al frontierelor externe, pe actiunea externa sporita si pe aspectele interne.
La 7 februarie 2023, opt state membre ale Uniunii Europene (Austria, Danemarca, Estonia, Letonia, Lituania, Grecia, Malta, Slovacia) au cerut, inaintea summitului UE din 9-10 februarie, suplimentarea din fonduri UE a masurilor de protectie a frontierelor externe ale Uniunii, accelerarea returnarilor si noi acorduri in materie cu tari terte, conform relatarii agentiei austriece APA, din 7 februarie.
Scrisoarea, adresata sefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, si presedintelui Consiliului UE, Charles Michel, a fost initiata de prim-ministrul danez, Mette Frederiksen, si semnata de omologii sai austriac Karl Nehammer, grec Kyriakos Mitsotakis, leton Krisjanis Karins, slovac Eduard Heger, maltez Robert Abela, eston Kaja Kallas si de presedintele lituanian Gitanas Nauseda.
"In opinia noastra, actualul sistem de azil este defect si foloseste in primul rand traficantilor cinici, care profita de pe urma nefericirii femeilor, barbatilor si copiilor. Unele state membre au la fel de multe sosiri si cereri (de azil) ca si in timpul crizei migratiei in 2015 si 2016. Autoritatile nationale si locale au dificultati in a face fata afluxului. Situatia este profund ingrijoratoare si necesita atentie politica si masuri concrete urgente", afirma semnatarii scrisorii, citati de APA, la 7 februarie.
In ceea ce priveste agresiunea militara a Rusiei impotriva Ucrainei, liderii Uniunii vor pune in discutie evolutiile recente in ceea ce priveste razboiul din Ucraina si sprijinul Uniunii pentru acest stat.
Uniunea Europeana a alocat, sub forma de ajutor umanitar, 523 de milioane de euro sub forma de asistenta umanitara, pentru a ajuta civilii afectati de razboiul din Ucraina. Aceasta suma include 485 de milioane de euro pentru Ucraina si 38 de milioane de euro pentru Republica Moldova. De asemenea, statele membre ale UE au mobilizat singure aproape 1,07 miliarde de euro. De asemenea, asistenta acordata prin intermediul mecanismului de protectie civila al UE se ridica la peste 516 milioane de euro. Pe tot parcursul anului 2022, Uniunea a pus la dispozitie asistenta macrofinanciara in valoare de 7,2 miliarde de euro, sub forma de imprumuturi si granturi. In decembrie 2022, Consiliul a adoptat un pachet legislativ care va permite UE sa ajute financiar Ucraina pe parcursul anului 2023 cu 18 miliarde de euro, mai noteaza site-ul Consiliului.
Referitor la situatia economica din UE, tinand seama de noua realitate geopolitica, liderii UE vor discuta la Consiliul European despre cum sa asigure pe termen lung competitivitatea, prosperitatea si rolul UE pe scena mondiala. In acest sens, ei vor discuta, de asemenea, despre modalitatile de valorificare a intregului potential al pietei unice a UE, care a stat la baza prosperitatii Europei de la crearea sa in urma cu 30 de ani. Pentru a raspunde provocarilor cu care se confrunta industriile UE, la reuniune se va trece in revista un set de masuri care ar putea ajuta pe termen scurt.
***Anterioara reuniune a Consiliului European a fost una ordinara si a avut loc la 15 decembrie 2022. Sefii de stat si de guverne din UE au adoptat atunci concluzii privind Ucraina/Rusia, energia si economia, securitatea si apararea, vecinatatea sudica, relatiile transatlantice si alte subiecte referitoare la Croatia, Bosnia si Hertegovina si Iran.
***Consiliul European a fost creat in decembrie 1973, ca un organism informal la nivelul UE. Prin Tratatul de la Maastricht (1992), Consiliul European devine un organism oficial (fara sa fie una dintre institutiile Uniunii), iar prin Tratatul de la Lisabona (2009), acesta devine una dintre cele sapte institutii ale UE. Astfel, Consiliul defineste orientarea politica generala a UE, dar nu are un rol legislativ la nivelul Uniunii.
Consiliul European stabileste agenda politica, in mod traditional prin intermediul "concluziilor" adoptate in cadrul reuniunilor, care identifica subiectele de interes si masurile care urmeaza sa fie luate. In cadrul fiecarei reuniuni a Consiliului European sunt adoptate concluzii de catre aceasta institutie.
Din Consiliul European fac parte sefii de stat sau de guvern ai celor 27 de state membre ale UE, presedintele Consiliului European si presedintele Comisiei Europene. Deciziile in cadrul institutiei sunt adoptate, in general, prin consens. In anumite situatii mentionate in tratatele UE, deciziile sunt adoptate in unanimitate sau cu majoritate calificata.
Pe langa reuniunile formale, Consiliul European desfasoara si reuniuni informale sau extraordinare ale sefilor de stat sau de guvern. De obicei, in urma acestor reuniuni, liderii adopta mai degraba o declaratie decat concluzii oficiale.
Comments