CULISELE STATULUI PARALEL Bani negri in campania electorala, noi dezvaluiri
In trecut, liberalul Relu Fenechiu, care ocupa functia de ministru al transporturilor, a facut o declaratie cel putin surprinzatoare. El a spus ca fostul premier Adrian Nastase a fost condamnat pentru o culpa foarte raspandita in Romania si anume finantarea ilegala a campaniilor electorale. Acest fapt a fost confirmat si de fosta sefa a DNA Laura Codruta Kovesi care a prezentat in 2016 schema folosita de partide prin care reuseau sa stranga bani negri in campaniile electorale.
,,Vorbim de plata unor comisioane de 10% din contractele cu institutiile publice. Deci castigi contractul si intorci o parte din bani la partid. Sau vorbim de lideri de partid care isi folosesc autoritatea pentru a numi persoane apropiate in institutii, care apoi ofera contracte din bani publici unor oameni de afaceri. Apoi, banii din contracte se intorc la partid. Sau vorbim de oameni de afaceri care finanteaza ilegal campania, cu promisiune de a primi apoi contracte cu statul. Sau mai vorbim de incheierea unor contracte de consultanta fictiva. Am constatat ca, de cele mai multe ori, banii se dadeau la negru, de aceea e greu sa demonstram ca partidele sau campaniile au fost finantate ilegal. E o problema sa dovedim ca banii au fost dati la partid, pentru ca plata cash nu lasa urme. Nu merge nimeni cu geanta de bani si cu 10 prieteni, sa existe martori ", a spus Laura Codruta Kovesi.
Desi regulile pentru finantarea campaniilor electorale s-au inasprit, fenomenul sacosei cu spaga aduse la partid a ramas aproape incontrolabil. Aceasta este concluzia unei dezbateri organizate de ExpertForum in trecut.
Subiectul nu a fost ocolit nici de presedintele Traian Basescu. Acesta a pledat la o conferinta a Institutului de Studii Populare pentru finantarea partidelor si a campaniilor electorale exclusiv din fonduri publice. Mai exact, ca finantarea campaniilor electorale sa se faca de la bugetul de stat in cazul candidatilor pentru Parlament sau de la bugetele locale pentru candidatii la alegerile din teritoriu. Parea la acel moment ca PDL, partid aflat la putere, va prelua tema si o va dezvolta in Parlament. A avut o majoritate suficienta ca sa adopte o asemenea reforma, dar totul a ramas la nivel declarativ. Traian Basescu a uluit si dupa ce a declarat in anul 2015 ca nu exista niciun partid curat, facand referire la finantarea candidatilor din timpul campaniei electorale.
,,Lucrurile sunt putrede si ar trebui sa avem un moment zero: Fratilor, ce a fost pana acum a fost o mizerie, de acum nu. Ori punctul zero, ori merg toti la puscarie, nu selectiv", a spus fostul presedinte.
De regula, campaniile sunt finantate si cu bani negri care au intrat in circuitul electoral prin donatii. Curs de guvernare.ro a prezentat o investigatie din care reiese ca mai multi donatori au dat bani mai multi decat veniturile lor declarate. Cel putin 13 oameni politici au donat in campania electorala pentru alegerile prezidentiale din 2009 sume de bani mai mari decat veniturile legal realizate si facute publice in declaratiile de avere, precizeaza sursa citata. Printre acestia: un deputat, un primar de sector, un secretar de stat, un presedinte de consiliu judetean, consilierul unui deputat si mai multi consilieri judeteni sau locali. Suma totala suspecta de evaziune fiscala se ridica la aproape o jumatate de milion de lei. Numarul celor care n-au justificat banii donati in campania electorala pentru alegerile prezidentiale este mult mai mic decat cel inregistrat in campania electorala pentru alegerile parlamentare din 2008, cand aproximativ 100 de politicieni au donat aproape un milion si jumatate de lei care nu au putut fi justificati.
Jurnalistii au ajuns la aceste sume totale dupa ce au fost comparate sumele de bani donate partidelor politice pentru a sustine campania electorala din 2009, publicate in Monitorul Oficial, cu declaratiile de avere aferente anului 2009 ale acestor persoane cu functii publice care au facut donatiile.
In 2019, la Curtea de Apel Bucuresti judecatorii au avut pe masa dosarul ,,Bani negri pentru partid" in care Vasile Blaga este judecat pentru trafic de influenta dupa ce a fost acuzat de procurori ca fi primit mita prin interpusi 700.000 de euro de la fostul primar din Piatra Neamt Gheorghe Stefan. In acea perioada, omul de afaceri Horatiu Bruno Berdila, implicat in dosarul lui Vasile Blaga, a incheiat un acord de recunoastere a vinovatiei cu DNA, acceptand sa primeasca in instanta o condamnare de 2 ani si 8 luni de inchisoare cu suspendare pentru evaziune fiscala si sa achite un prejudiciu de peste 18 milioane de lei.
In noiembrie 2016, Vasile Blaga a fost trimis in judecata de DNA pentru trafic de influenta, el fiind achitat in prima instanta, in octombrie 2017, la Tribunalul Bucuresti. Blaga este acuzat ca a primit banii de la o societate comerciala, reprezentata de Berdila, in schimbul exercitarii influentei sale, astfel incat respectiva firma sa obtina contracte cu doua companii nationale. In acelasi dosar, Gheorghe Stefan a recunoscut ca a finantat ilegal campania din 2009. Fostul prim-vicepresedinte al PDL a incheiat si un acord de recunoastere a vinovatiei in dosarul finantarii acestei formatiuni politice.
Procurorii DNA Ploiesti au aratat, in rechizitoriu, ca banii ajunsi la PDL in urma intelegerilor intre Blaga, Gheorghe Stefan si omul de afaceri Horatiu Bruno Berdila erau scosi prin intermediul unor firme de tip ,,fantoma" ai caror administratori, martori in dosar, primeau comisioane cu valori cuprinse intre 200 si 1.500 de lei.
Realitatea PLUS a prezentat si dovezi despre aceasta practica a finantarii ilegale din campaniile electorale. Recent, jurnalistii au intrat in posesia unor documente explozive despre traseul milioanelor date de Sebastian Ghita in campania lui Victor Ponta de la prezidentiale. Intr-un raport realizat de ANAF, obtinut in exclusivitate de Realitatea PLUS, se demonstreaza cum Ponta si Ghita s-au folosit de o firma din Ploiesti prin care au fost rulate milioane de euro pentru pomeni electorale sau publicitate de acelasi tip.
Increngatura banilor incepe, asa cum era de asteptat, de la una dintre firmele fanion ale lui Sebastian Ghita - Asesoft. De aici au plecat milioanele catre firma Federal Media Partner, condusa de un apropiat al lui Sebastian Ghita.
Din aceasta societate comerciala, banii au inceput sa fie cheltuiti pe ceasuri, tricouri, spoturi publicitare, campanii TV, sau chiar sondaje de opinie executate ca la carte de firme celebre. Totul, cu un singur scop: acela de a-l face presedinte pe Victor Ponta.In toata aceasta schema, o veritabila demonstratie despre cum se face evaziune fiscala, nu au fost uitate firmele de casa controlate de apropiati ai lui Victor Ponta. Astfel, trusturi de presa folosite in campanie sau sondaje sociologice cerute la comanda staff-ului fostului premier sau chiar bannere cu candidatul preferat, toate au fost platite de firmele controlate de apropiati ai lui Sebastian Ghita.
Raportul ANAF finalizat in noiembrie anul trecut descrie, pe 500 de pagini, caracatita formata pe baza unui sistem de imprumuturi intre firmele lui Ghita si alte firme sau chiar persoane fizice. Zeci de milioane de euro au fost platite pentru presa, bannere, flyere, catre firme de lobby, consultanta interna si externa in Statele Unite, Israel, Germania, sume uriase pentru evenimentele organizate de PSD. Toate pentru Victor Ponta, PSD, Alianta politica PSD UNPR PC si USL! Dupa finalizarea operatiunii, Ghita a bagat firma Federal Media Partner in faliment pentru a sterge urmele ilegalitatilor.
De acuzatii similare au avut parte si alti politicieni de anvergura. In ianuarie, DNA a solicitat presedintelui Romaniei sa formuleze cererea de efectuare a urmaririi penale in dosarul de coruptie care il vizeaza pe Calin Popescu Tariceanu si in care Senatul votase in iunie 2019 impotriva ridicarii imunitatii. Procurorii il acuza pe Tariceanu ca ar fi primit 800.000 de dolari, reprezentand un comision de 10% din contract, in schimbul demersurilor sale pentru ca statul roman sa incheie mai multe acte aditionale la un contract al companiei austriece.
,,Suma de 800.000 de dolari, reprezentand un comision din valoarea platilor facute de statul roman catre companie, ar fi fost folosita in beneficiul demnitarului, pentru acoperirea unor cheltuieli de campanie electorala, fiind transferata in baza unor contracte fictive incheiate cu mai multe companii offshore." Tariceanu a negat acuzatiile si a afirmat ca banii n-au ajuns niciodata la el.
In schimb, fostul europarlamentar Marian Zlotea a fost condamnat definitiv la 8 ani si 6 luni de inchisoare, acuzat ca, pe vremea cand conducea Autoritatea Sanitar Veterinara, le-ar fi cerut subalternilor sa finanteze partidul din care facea parte, pentru a-si pastra locurile de munca. Marian Zlotea le-ar fi cerut inspectorilor sanitar veterinari din Bucuresti sa contribuie cu cate trei mii de lei la finantarea PDL.
Si fostul premier Adrian Nastase a fost acuzat in dosarul Trofeul Calitatii ca si-a finantat campania pentru alegerile prezidentiale din 2004. Acesta ar fi mobilizat o parte din liderii PSD aflati in posturi-cheie ale administratiei publice pentru a strange bani.Potrivit rechizitoriului intocmit de procurorii anticoruptie, sute de firme private ti zeci de institutii publice au contribuit la crearea unui "flux financiar" in beneficiul lui Adrian Nastase.
Legea finantarii partidelor in vigoare in 2014 obliga la declararea inclusiv a serviciilor prestate partidului cu titlu gratuit. In plus, in articolul 5 al legii scrie ca ,,Este interzisa acceptarea sub orice forma, directa sau indirecta, de catre partidele politice, a donatiilor de bunuri materiale ori sume de bani sau prestarea de servicii gratuite facute cu scopul evident de a obtine un avantaj economic ori politic sau cu incalcarea dispozitiilor alineatului 8."Probleme cu finantarea partidelor au fost si in Europa. In 2015, Partidul Liber Democrat german a fost condamnat de justitie la plata unei amenzi in valoare de cel putin doua milioane de euro, pentru finantare ilegala. ,,Vorbim de plata unor comisioane de 10% din contractele cu institutiile publice. Deci castigi contractul si intorci o parte din bani la partid. Sau vorbim de lideri de partid care isi folosesc autoritatea pentru a numi persoane apropiate in institutii, care apoi ofera contracte din bani publici unor oameni de afaceri. Apoi, banii din contracte se intorc la partid. Sau vorbim de oameni de afaceri care finanteaza ilegal campania, cu promisiune de a primi apoi contracte cu statul. Sau mai vorbim de incheierea unor contracte de consultanta fictiva. Am constatat ca, de cele mai multe ori, banii se dadeau la negru, de aceea e greu sa demonstram ca partidele sau campaniile au fost finantate ilegal. E o problema sa dovedim ca banii au fost dati la partid, pentru ca plata cash nu lasa urme. Nu merge nimeni cu geanta de bani si cu 10 prieteni, sa existe martori", a afirmat Laura Codruta Kovesi, fosta sefa a DNA.
Comments