Cum a ajuns castorul inapoi in Romania dupa 175 de ani. ,,Inginerul ecosistemelor" construieste acum...
Castorul eurasiatic, cel mai mare mamifer rozator din Europa, a revenit in Romania printr-un program de repopulare a lacurilor si apelor curgatoare inceput in 1998. Specia este extrem de importanta in asigurarea echilibrului ecologic, actiunile sale fiind folositoare atat in zone secetoase, cat si pentru a preveni eventuale inundatii.&
Potrivit unei analize realizate de InfoClima, organizatie din Romania care mediatizeaza impactul schimbarilor climatice, situatia castorului eurasiatic in Romania a fost similara cu populatiile din alte regiuni ale Europei si lumii.&
Din cauza braconajului excesiv, animalul a disparut de pe teritoriul tarii noastre in secolul al XIX-lea. Se considera ca in anul 1823 a fost ucis ultimul breb (castor) din Tarile Romane, undeva in zona localitatii Moldova Veche, in prezent, in judetul Caras-Severin.
Printr-un proiect de colaborare dintre Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice (ICAS) si Ministerul Mediului din Germania, intre 1998 si 2003 a fost reintrodus in Romania castorul eurasiatic, respectiv 182 de indivizi, pe raurile Olt, Mures si Ialomita. Acest proces de repopulare a avut succes urias, iar specia s-a raspandit natural pe rauri si afluentii acestora si a ocupat tot mai multe teritorii noi. In perioada urmatoare, intre anii 2009 si 2013, cercetarile au estimat existenta a 1.500 de indivizi, majoritarea pe cursul raului Olt si afluentii acestuia.
Datorita eforturilor de conservare, castorul a inregistrat o dispersie rapida si a colonizat noi areale din Romania, precum Lunca Dunarii, Delta Dunarii si lunca inferioara a Prutului (exemplare provenite din populatia reintrodusa pe Ialomita), zona de vest si nord-vest a Romaniei (Tisa, Somes, Crisuri, Mara, Iza, Viseu, Lapus, Tur, Ier) cu indivizi proveniti din populatiile existente in Ungaria si Ucraina.
In ultimii ani, castorul a patruns si in Moldova, din judetul Harghita, trecand cumpana de ape, a coborat pe Valea Uzului, a continuat dispersia pe Trotus si a ajuns si colonizat si Siretul.
Specie-cheie pentru echilibrul ecologic
Potrivit mai multor studii, analizate de specialistii de la InfoClima, castorul este considerat o specie-cheie in lantul trofic, datorita stilului sau de viata si actiunilor lui in modelarea acestui stil natural.
Prezenta lui intr-un numar rezonabil de exemplare asigura echilibru ecologic. Astfel, obiceiul castorilor de a taia copaci si arbusti de diferite dimensiuni contribuie indirect la disponibilitatea nutrientilor in natura, generati de lemnul mort, care nu se mai regaseste atat de frecvent in zilele noastre, din cauza exploatarii intensive a padurilor.&
Scopul castorului este sa ofere adapost familiei in vizuini subacvatice prin construirea de baraje pe rauri sau pe diverse bazine acvatice. Prin realizarea acestor indiguiri, ei creeaza un mozaic de habitate - un amestec de zone umede, pajisti deschise, iazuri, lemn mort si arbusti.&
Un alt aspect interesant ar fi capacitatea unica a castorilor de a-si modifica mediul in care traiesc prin construirea activa de baraje, diguri. Activitatea castorului poate avea un impact direct si indirect asupra altor organisme din ecosisteme.&
Barajele si canalele create de castori maresc capacitatea de stocare a apei si produc o scurgere mai lenta a apei, care este extrem de importanta atat in caz de furtuni sau ploi abundente, precum si in timpul secetelor, cand apa se elibereaza mai lent din barajele castorilor. Asta va permite un flux constant de apa, inclusiv in paraiele care in ultimii ani se usuca.
Semne ale castorilor, pe malul Prahovei, intre Bucuresti si Ploiesti. Foto: Ion Mates / Libertatea
,,Inginerul ecosistemelor"
Castorul este supranumit ,,inginerul ecosistemelor" pentru ingeniozitatea prin care construieste acest mozaic de suprafete naturale, unde retine apa si extinde zonele umede, atat de necesare in conditiile actuale ale schimbarilor climei si secetelor prelungite. Desi, la prima vedere, barajele si canalele create de castori par sa incomodeze, acestea maresc capacitatea de stocare a apei si produc o scurgere mai lenta. In caz de furtuni sau ploi abundente, riscul inundatiilor poate scadea acolo unde exista acestea. In timpul secetelor, apa care se elibereaza mai lent din barajele castorilor va permite un flux constant de apa, inclusiv in paraiele care in ultimii ani se usuca, lucru care duce la inmultirea pestilor.
Calitatea apei dintr-o zona populata cu castori poate creste, datorita capacitatii de filtrare a barajelor. Acest lucru favorizeaza cresterea biodiversitatii, aducand avantaje anumitor specii. Spre exemplu, somonul se dezvolta mai bine si mai repede acolo unde sunt castorii prezenti; de asemenea, si o serie de mamifere, plante, nevertebrate se bucura de ceea ce le ofera castorii.
Castorul in Europa
Inca din preistorie, castorul european sau castorul eurasiatic, cunoscut sub denumirea de breb, Castor fiber, este o specie inrudita cu castorul nord-american, Castor canadensis. Brebul este cel mai mare rozator semiacvatic atat din Europa, cat si din Asia si a fost foarte multa vreme vanat pentru blana si castoreum - o secretie parfumata provenita din glandele castorului - pana aproape de extinctie.&
Castoreum este substanta cu care ei isi marcheaza teritoriile si care contine mosc, un compus folosit in fabricarea parfumurilor. Rolul substantei in procesul industrial este de a fixa si de a mentine diferite esente.
In 1900, numarul exemplarelor a scazut considerabil, regasindu-se aproximativ 1.200 de indivizi in intreaga regiune a Europei si a Asiei. Dupa acest declin devastator, au existat diverse campanii de reintroducere a brebului in zonele originale din arealul de raspandire a acestei specii.
In prezent, poate fi intalnit intr-un numar foarte mare din Franta pana in China si Mongolia. In Europa de Sud nu s-au inregistrat date care ar evidentia prezenta acestuia, fiind considerat absent in Italia, Portugalia si in sudul Balcanilor. Datele indica o crestere semnificativa a populatiei castorilor eurasiatici - peste 1.200.000 de indivizi. Populatia a crescut in acest deceniu cu 178.000, deci 17% in 6-8 ani. Efectivul cel mai numeros al castorului eurasiatic s-a remarcat in zona europeana a Rusiei, Suedia, Polonia si Letonia.
Comments