Cum a ajuns Romania la un milion de consumatori ocazionali de droguri. Expert: ,,Indiferenta. Nu se...
Procentul de consumatori ocazionali de droguri in randul romanilor cu varste cuprinse intre 16 si 35 de ani a crescut de 9 ori in perioada 2008-2019, in timp ce autoritatile au alocat, cam in acelasi interval de timp, sume irelevante de bani pentru programele de prevenire antidrog, arata presedintele Federatiei Neguvernamentale Antidrog (FNA), Gigel Lazar. Subfinantarea prevenirii consumului de droguri, inasprirea pedepselor cu inchisoare pentru consumatori si mentinerea Agentiei Nationale Antidrog (ANA) pe langa ,,un minister de forta" cum e MAI sunt cateva dintre provocarile cu care se confrunta lupta antidrog.
Romania a ajuns la un numar de aproape un milion de consumatori ocazionali de droguri, a declarat pentru Libertatea.ro presedintele FNA, Gigel Lazar, citand date ale Observatorului European pentru Droguri si Toxicomanie (n.r. - European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction - EMCDDA).
Presedintele FNA e de parere ca la dezvoltarea acestui fenomen a contribuit ignorarea preventiei in favoarea unor politici penale coercitive, prin inasprirea legislatiei antidrog, inclusiv prin pedepsirea consumatorilor.
Gigel Lazar spune ca atat timp cat Agentia Nationala Antidrog (ANA) va functiona pe langa Ministerul Afacerilor Interne (MAI), care e ,,o institutie de forta", atunci consumatorii de droguri nu vor avea curajul de a apela la specialisti pentru a primi ajutor.
Libertatea: Cum a evoluat consumul de droguri in Romania?Gigel Lazar: In anul 2008, potrivit EMCDDA, Romania avea in jur de 1,8% consumatori de droguri ocazionali pe segmentul de varsta 16-35 de ani, iar in 2019 am ajuns la 16,9%, ceea ce inseamna undeva intre 900.000 si 1.000.000 de consumatori ocazionali de droguri.
- Ce credeti ca a dus la cresterea acestui procent?- Indiferenta. A fost vorba de indiferenta Administratiei Prezidentiale raportat la acest subiect pe care noi il dezbatem din 2008, apoi pozitionarea gresita a Agentiei Nationale Antidrog (ANA) in cadrul Ministerului Afacerilor Interne, situatie nemaiintalnita in spatiul Uniunii Europene. Aici discutam de doua elemente: partea de combatere a traficului de droguri care apartine unor institutii de forta precum MAI prin BCCO, dar partea de prevenire, evaluare si consiliere nu prea merge la MAI, pentru ca niciun parinte n-o sa mearga la Ministerul de Interne sa i se spuna: ,,sunt comisar-sef de politie, ma ocup de consilierea copilului dumneavoastra". Trebuie sa fim constienti si cu privire la ceea ce inseamna profilul psihologic al poporului roman.
- Deci de partea de consiliere spuneti ca ar trebui sa se ocupe niste ONG-uri?- Nu neaparat ONG-uri. Trebuie sa existe o Agentie Nationala Antidrog (ANA), coordonator de politici publice, dar ea trebuie sa fie in cadrul unei structuri - dau un exemplu acum - precum Secretariatul General al Guvernului sau ca o componenta subordonata Parlamentului Romaniei, pentru ca discutam totusi de o problema de siguranta nationala, sub aspectul traficului si al consumului. Pentru ca daca n-am avea consum, n-am avea nici trafic.
Degeaba tot condamnam noi si facem tot felul de proiecte legislative, care spre surprinderea mea si trec, in care pedepsim tinerii ca detin in vederea consumului. Deci, noi nu pedepsim in Romania consumul, dar pedepsim detinerea in vederea consumului. Bun! Atunci vin si eu cu intrebarea: daca intra toate pedepsele cu executare, cum ii bagam la puscarie? Pe rand, in functie de inaltime, in functie de numarul de la picior? Pentru ca e o problema destul de dura: la 900.000 de consumatori ocazionali, daca detin in vederea consumului propriu si mergem pe legislatie, trebuie bagati la puscarie.
- Am vazut foarte multe procese avand ca obiect renuntarea la urmarirea penala cu privire la consumatori...- Acum, ca urmare a modificarilor legislative, nu se mai poate renunta. Acum doua luni a fost o propunere legislativa care a fost adoptata si am inteles ca mai exista una adoptata tacit de Senat si va trece la Camera Deputatilor. Cate propuneri legislative de genul acesta ati vazut in ultimele luni? Cred ca cel putin 7 sau 8. Bun, nu se face totusi o politica unitara?
Detinerea in vederea consumului propriu se pedepseste cu inchisoarea, nu mai exista posibilitatea de a primi cu suspendare. Practic, toti consumatorii ar putea ajunge in puscarie. Pe noi pur si simplu ne-a socat lucrul asta, pentru ca ne intrebam cum vor face lucrul asta. Complexitatea unui caz de consum este foarte mare. Pana nu ajungem la radacina motivatiei pentru care un tanar a devenit consumator nu vom intelege niciodata, de fapt, ce s-a intamplat cu el. Lucrurile nu sunt asa de simple: influenta grupului, teribilism si asa mai departe.
Ceea ceea ce eu nu am inteles si nu voi intelege niciodata e de unde rezistenta asta de a nu se intelege ca ANA nu are ce sa caute pe prevenire, evaluare, consiliere si alternative, respectiv tratament, atata timp cat e la un minister de forta. Cata vreme vom tine Agentia la un minister de forta, consumul va creste vertiginos.
- Consumatorii nu vor apela la ANA pentru ca nu vor avea incredere, spuneti dumneavoastra.- Da, aici e problema cea mai mare. Nu neaparat ca acei oameni n-ar fi specialisti sau nu ar fi de buna credinta...
- Dar le e teama consumatorilor sa apeleze la ANA si sa primeasca ajutor?- Absolut. Si mai este un aspect. Strategia Nationala Antidrog si planul de actiune nu sunt aplicate de aproape 16 ani. Ele sunt doar niste documente fara valoare. Desi au fost adoptate prin Hotarare de Guvern, nicio autoritate publica - centrala sau locala - nu aplica strategia. Si atunci ne intrebam de ce s-a ajuns la nivelul asta? Ganditi-va ca din 2008 pana in 2024 pentru prevenire s-au alocat undeva la 100.000 de euro la nivel national.
- Este foarte putin?- Este nerelevant. Daca nu investim in prevenire, daca nu investim in alternative sau in constientizarea tinerilor... Mai este un aspect. Toata lumea se duce in scoala, cu mainile in buzunar: hai sa le vorbim copiilor despre ce produc drogurile. Nu! Acel copil, dupa alte 6-7 ore de curs, este plictisit si de colegul din stanga si de profesor si asa mai departe. Cele mai performante programe sunt cele extrascolare si extracurriculare. Bineinteles, adaptate pe profilul psihologic al tanarului din secolul XXI. Asta nu intelege nici Guvernul Romaniei, nici Agentia Nationala Antidrog. Acolo vorbim de niste posturi caldute unde nu faci nimic si iei salariu de zeci de mii de lei.
- Deci spuneti ca solutia ar fi mutarea ANA.- Agentia ar trebui sa functioneze in alt sistem, nu la MAI. Asta e si motivul pentru care s-a ajuns la nivelul asta de consum.
- Credeti ca va evolua in continuare consumul?- Cu siguranta, da. (...) Stiti cum e: atatia ani de zile nu te-a interesat despre antidrog, desi aveai toate sesizarile facute de noi. Chiar mai mult, intr-o anumita situatie ni s-a spus ca analizele noastre sunt pentru talk-show-urile de televiziune si nu reprezinta o realitate. Bineinteles ca le-am raspuns: Cum era cu talk-show-urile de televiziune, cand va invederam ca o sa se ajunga la nivelul asta de consum? Bineinteles ca n-a mai raspuns nimeni.
Modificarile aduse legii privind combaterea consumului de droguri
Pe data de 31 mai 2024 a aparut in Monitorul Oficial o norma de modificare a Legii nr. 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri.
Potrivit art. 4 din Legea 143/2000:
Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpararea sau detinerea de droguri de risc pentru consum propriu, fara drept, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
Daca faptele prevazute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este inchisoarea de la 6 luni la 3 ani.
In cazul consumatorilor de droguri, procurorii aveau posibilitatea renuntarii la urmarirea penala.
Potrivit disp. art. 318 Cod procedura penala, ,,in cazul infractiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa inchisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate renunta la urmarirea penala cand constata ca nu exista un interes public in urmarirea faptei".
,,Interesul public" se analizeaza in raport de mai multe aspecte, printre care si ,,existenta unei disproportii vadite intre cheltuielile pe care le-ar implica desfasurarea procesului penal si gravitatea urmarilor produse sau care s-ar fi putut produce prin savarsirea infractiunii".
Dupa modificarea legislatiei prin Legea 172 din 31 mai 2024, procurorii nu mai pot renunta la urmarirea penala in cazul persoanelor depistate ca detin droguri in vederea consumului propriu.
In schimb, anchetatorii vor face demersuri pentru inscrierea consumatorului intr-un program de reabilitare, iar in functie de rezultate un judecator va aprecia daca respectivul consumator va beneficia de amanarea pedepsei sau, dimpotriva, de executarea ei.
Succesiunea articolelor din Legea 143/2000 este urmatoarea:
Articolul 18: In cazul in care un consumator este condamnat la pedeapsa inchisorii pentru savarsirea unei alte infractiuni decat cele prevazute la art. 4, instanta poate dispune includerea acestuia intr-un program terapeutic derulat in sistemul penitenciar.
Articolul 19: (1) In cazul savarsirii infractiunii prevazute la art. 4, procurorul poate dispune, atunci cand apreciaza necesar pentru solutionarea cauzei, evaluarea consumatorului in scopul includerii acestuia in circuitul integrat de asistenta a persoanelor consumatoare de droguri, in raport cu circumstantele personale ale consumatorului si cu imprejurarile concrete in care a fost comisa fapta si daca acesta nu se afla in mod voluntar inclus intr-un astfel de circuit integrat de asistenta.
Articolul 20: (1) Daca, pana in momentul pronuntarii hotararii, inculpatul mentionat la art. 19 respecta protocolul programului integrat de asistenta a persoanelor consumatoare de droguri, instanta de judecata poate dispune renuntarea la aplicarea pedepsei sau amanarea aplicarii pedepsei. (2) Nerespectarea, pe durata termenului de supraveghere, a programului integrat de asistenta a persoanelor consumatoare de droguri atrage in mod corespunzator aplicarea dispozitiilor art. 88 alin. (1) din Codul penal.
Potrivit art. 88, alin 1 Cod penal, ,,daca pe parcursul termenului de supraveghere persoana supravegheata, cu rea-credinta, nu respecta masurile de supraveghere sau nu executa obligatiile impuse, instanta revoca amanarea si dispune aplicarea si executarea pedepsei".
Comments