Cum a fost scos din tara ,,un Zamolxe de patrimoniu" pentru o mita de 300 de euro. Fratia romano-mag...


Un inspector antifrauda si 22 de politisti de frontiera angajati la Vama Nadlac au fost trimisi in judecata de DNA pe parcursul lunii martie 2024 pentru fapte de coruptie. Rechizitoriul studiat de Libertatea arata ca una dintre actiunile anchetate vizeaza scoaterea din tara a unei statuete a lui Zamolxe, considerat zeul suprem al dacilor.


Octombrie 2019. Ofiterii Directiei Generale Anticoruptie (DGA) se sesizeaza din oficiu dupa ce primesc informatii ca in Vama Nadlac mai multi politisti de frontiera si vamesi primesc mita pentru a inchide ochii la anumite transporturi.&


Informatiile initiale ale DGA aratau ca in cazul unor cisterne care transporta combustibil inspectorii vamali introduc in baza de date alte marfuri, in schimbul unor sume de bani.&


Datele obtinute de DGA mai reliefau faptul ca ,,la data de 20.08.2019, intre orele 2.00 si 3.00, un politist de frontiera care a efectuat controlul unui autovehicul marca BMW seria 3, inmatriculat in Bulgaria, pe a doua banda de control dinspre Romania spre Ungaria, a primit o suma de bani de la sofer pentru ca acesta din urma nu a putut prezenta documentele autovehiculului".&


Un alt pont primit de ofiterii DGA era legat de faptul ca mai multi politisti de frontiera ,,primesc diferite sume de bani pentru facilitarea iesirii din tara a unor minori, fara imputernicire din partea parintilor". Ofiterii DGA au sesizat Directia Nationala Anticoruptie, aparand astfel dosarul de cercetare cu numarul 112/P/2019.& &


Sistemul de colectare bi-statal, pus la punct


Fotografie ilustrativa

In ordonanta de incepere a urmaririi penale procurorul de caz puncta ca faptele de coruptie de la punctul de trecere a frontierei de pe autostrada A1 sunt comise de politistii de frontiera romani impreuna cu cei maghiari.&


O adresa transmisa DGA la inceputul anului 2020 de catre Serviciul National de Protectie din Ungaria confirma acest lucru. Documentul arata ca, in 25 noiembrie 2019, politisti de frontiera romani si maghiari ,,au fost implicati in fapte de coruptie, pe care le savarsesc organizat, impreuna (mita fiind colectata si primita prin intermediul subofiterilor si ulterior impartita intr-o locatie stabilita anterior)".&


Pe parcursul a trei ani de ancheta, la dosarul initial deschis de DNA au fost conexate mai multe documente care vizau coruptia din vama Nadlac, inclusiv cazuri investigate de Parchetul Tribunalului Arad si Parchetul Regional Szeged, din Ungaria.


DNA a folosit investigatori sub acoperire


Pentru a dovedi coruptia de la Nadlac, procurorii au lucrat cu investigatori sub acoperire care au cumparat indulgenta a 23 de politisti de frontiera si a unui inspector de la Directia Generala Antifrauda.&


Rechizitoriul arata ca politistii de frontiera vizati au primit intre 50 si 600 de euro pentru a lasa sa treaca in Ungaria cetateni din Republica Moldova care circulau in UE fara a avea viza. In cazul inspectorului antifrauda Marius Gheorghita Matei, acuzatiile sunt ca a cerut si primit de la investigatorii sub acoperire ai DNA, in trei randuri, suma de 1.200 de euro ,,pentru a facilita scoaterea din tara a unor obiecte pretins de patrimoniu".&


,,Mici, nu mari, nu... nu trei zero"


Rechizitoriul DNA studiat de Libertatea arata ca unul dintre obiectele ,,susceptibile a face parte din patrimoniul cultural national mobil" pentru care inspectorul antifrauda Marius Gheorghita este acuzat ca a luat mita este o statueta care ,,il reproduce" pe Zamolxe, considerat zeul suprem al dacilor, cunoscut si sub numele de Zamolxis sau Zalmoxis.&


Dupa ce, initial, s-au imprietenit cu inspectorul Antifrauda din Vama Nadlac, investigatorii sub acoperire au pus la punct detaliile scoaterii din tara a lui Zamolxe. Intr-un apel video pe WhatsApp, angajatul de la Antifrauda i-a transmis investigatorului sub acoperire tariful, aratandu-i trei degete si spunandu-i: ,,mici, nu mari, nu... nu trei zero".&


,,In seara zilei de 21.10.2021, inculpatul Matei Marius-Gheorghita si-a folosit influenta pe care o avea asupra politistilor de frontiera romani si maghiari, neidentificati pana in prezent, si i-a determinat pe acestia sa-i lase pe investigatorii sub acoperire (...) si (...) sa tranziteze frontiera romano-ungara, fara efectuarea controlului autovehiculului, astfel ca investigatorii au scos din tara, in mod ilegal, o statueta care il reproduce pe Zeul Zamolxe, susceptibila a face parte din patrimoniul cultural national mobil", se arata in rechizitoriu. Potrivit unei surse apropiate anchetei, statueta il infatisa pe Zamolxes intreg, cu o palarie pe cap.&


Cum a fost platita mita


A doua zi, investigatorii din dosar s-a intalnit cu inspectorul antifrauda in parcarea unui magazin Auchan din Timisoara, pe Calea Aradului.&


Dupa cateva zile, investigatorii si angajatul de la Antifrauda s-au inteles pentru scoaterea din tara si a patru tablouri, tot in schimbul sumei de 300 de euro. De aceasta data banii au fost platiti in parcarea unui magazin Lidl din oras, de pe Calea Torontalului.&


In aprilie 2023, un investigator sub acoperire i-a platit inspectorului Matei alte 600 de euro pentru a fi rezolvata scoaterea din tara a doua tablouri ,,din patrimoniul national". Procurorii DNA arata ca investigatorii sub acoperire i-au castigat increderea inspectorului de la Antifrauda dupa ce s-au imprietenit prin intermediul unui colaborator al DNA cu identitate protejata.&


,,Pe fondul acestei <>, inculpatul Matei Marius-Gheorghita le-a facilitat/intermediat trecerea frontierei romano-ungare celor doi investigatori, in doua dati (10.08.2021 si 02.09.2021), prin efectuarea unui control sumar sau chiar a niciunui control din parte politistilor de frontiera", mai spun procurorii DNA in rechizitoriul analizat de Libertatea.&


Probleme cu investigatorii sub acoperire&


Intr-un alt dosar care a vizat coruptia din vamile de la granita de vest a Romaniei, 14 politisti de frontiera au fost declarati nevinovati in 2022 dupa ce judecatorii au considerat ca investigatorii au incalcat principiul loialitatii probelor, provocandu-i pe politisti sa ia bani pentru a strange dovezi impotriva lor.&


Mai exact, judecatorul a dispus anularea documentelor prin care investigatorul cu identitate reala si investigatorii sub acoperire au fost autorizati sa promita sume de bani politistilor de frontiera.&


,,Este interzis organelor judiciare penale sau altor persoane care actioneaza pentru acestea& sa provoace o persoana sa savarseasca ori sa continue savarsirea unei fapte penale, in scopul obtinerii unei probe", a aratat judecatorul citand din articolul 101 al Codului de Procedura Penala.& &


Riscurile pentru dosarul ,,Zamolxe"


Doi avocati specializati in drept penal, independenti de dosarul ,,Zamolxe", au explicat pentru Libertatea care sunt riscurile nerespectarii procedurilor in cazurile in care sunt folositi investigatori sub acoperire.&


,,O problema recent aparuta, in toamna anului trecut (n.r. - 2023), este autorizarea inregistrarilor facute de investigatorul sub acoperire. Inalta Curte de Casatie si Justitie a spus ca aceste inregistrari trebuie autorizate separat de judecatorul de drepturi si libertati. De regula, se dadea un mandat general de inregistrare audio-video si nu se mai preciza ca investigatorul este autorizat sa poarte dispozitive tehnice. Inalta Curte a spus ca trebuie specificat expres acest lucru. Asta a dus la o avalansa de cereri (n.r. - din partea persoanelor cercetate) pentru a se exclude aceste inregistrari", a declarat avocatul Adrian Stan.&


Aparatorul a mai explicat ca, in cazul in care investigatorii insista pentru acceptarea spagii de catre suspecti, avocatii pot sa invoce provocarea. ,,Asa spune jurisprudenta. Daca ii spui <> si el zice: <>, e legal, dar daca ii spui de 10 ori, dupa cate refuzuri, s-ar putea pune problema de provocare", a mai explicat avocatul Stan.&


,,Munca investigatorilor, daca a fost respectata procedura, poate cladi un caz solid. Doar declaratiile investigatorilor nu pot avea un rol determinant, daca nu sunt aduse si alte probe, interceptari, filaje, inregistrari ambientale. Daca nu ai dovezi ca persoana vizata savarsea infractiuni inainte, se poate invoca provocarea. Investigatorul si colaboratorul trebuie sa aiba o atitudine pasiva in investigarea faptelor puse la cale de persoana vizata", a explicat pentru Libertatea si avocatul Mihai Pasca. &


Comments