Cum imparte Dragnea miliarde de euro prin Guvernul sau paralel

Comisia Naţională de Prognoză a fost aproape 30 de ani o instituţie care a realizat prognozele privind principalii indicatori economici ai României, precum creşterea economică, produsul intern brut, cursul de schimb sau salariul mediu, astfel încât să se potrivească cu calculele guvernelor care s-au perindat la putere. Însă începând cu anul 2018, când a primit în denumire sintagma „strategie”, instituţia a devenit o adevărată pâlnie de distribuire a banilor publici.

Comisia Naţională de Prognoză a realizat de-a lungul anilor prognozele ultraoptimiste pe care guvernele îşi puteau baza promisiunile fanteziste. Spre exemplu, Comisia de Prognoză a fost cea mai optimistă instituţie la începutul anului trecut, când estima în aprilie că România va continua să fie un „tigru al Europei” şi va înregistra o creştere economică de 6,1% în 2018. Comisia a trebuit să recunoască însă pe parcursul anului că România nu mai are gheare atât de ascuţite şi şi-a redus treptat prognoza la 5,5%, în iulie şi la 4,5% în ianuarie 2019, pentru ca realitatea să arate că economia ţării a crescut cu numai 4,1% în 2018.

Pentru ca instituţia să fie recompensată pentru anii în care a fost fidelă Guvernului şi să continue să rămână astfel, Executivul a luat treptat o serie de măsuri prin care şi-a subordonat la sânge Comisia.

Primul pas: trecerea sub controlul direct al Guvernului

Guvernul a făcut primul pas pentru a controla direct Comisia de Prognoză în ianuarie 2018, când, printr-o hotărâre dată de premierul Viorica Dăncilă, instituţia a trecut din subordinea Ministerului Finanţelor Publice în subordinea Secretariatului General al Guvernului (SGG), condus din umbră de Darius Vâlcov. Măsura era una inclusă în programul de guvernare, document la care o contribuţie importantă a avut-o acelaşi Vâlcov.

La mai puţin de trei luni după, Comisia şi-a pus şi haine noi, schimbându-şi denumirea din Comisia Naţională de Prognoză în Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză. Sintagma „strategie“ nu a venit însă singură, ci la pachet cu întărirea rolului instituţiei, printr-o serie de atribuţii în domeniul ajutoarelor de stat şi al investiţiilor, promovate printr-o ordonanţă de urgenţă.

Ajuns în Parlament, însă, proiectul de lege de aprobare a ordonanţei a îmbogăţit Comisia cu şi mai multe funcţii şi atribuţii. Proiectul, trecut pe repede înainte, a fost criticat de Consiliul Legislativ, care susţinea că nu se explică urgenţa.

Mai precis, Guvernul a împuternicit Comisia să elaboreze programe de dezvoltare economică, prognoze şi studii, să administreze schemele de ajutor de stat, să fundamenteze şi să atribuie proiectele stategice de investiţii realizate între sectorul public şi partenerii privaţi, să fundamenteze orientările strategice de dezvoltare a României, dar şi să monitorizeze modul de realizare a programului de guvernare şi să propună măsuri pentru atingerea obiectivelor asumate prin acesta.

Programe de zeci de miliarde de euro pe mână

După ce Comisia de Prognoză a primit noile atribuţii pe bandă rulantă, nimic nu a mai putut împiedica Guvernul să îi pună pe mână şi gestionarea a proiecte de zeci de miliarde de euro.

Credite pentru tineri. Primul dintre acestea a fost programul „Investeşte în tine“, prin care Comisia de Prognoză decide ce tineri vor primi credite cu dobândă zero, garantate de stat, în valoare de până la 60.000 de lei pentru dezvoltare personală. Anul trecut au fost depuse cereri cu o valoare cumulată de 88 milioane de lei.

Infrastructură. Ulterior, Comisia de Prognoză a preluat fundamentarea şi atribuirea contractelor de infrastructură în parteneriat public-privat (PPP), după ce Guvernul a decis să renunţe la fondurile europene pentru numeroase investiţii. Până în prezent, CNSP a realizat studii de fundamentare pentru construirea în PPP a autostrăzii Ploieşti-Braşov, Autostrada Târgu Neamţ-Iaşi, Clinica Doctor Grozovici, amenajarea râului Argeş pentru navigaţie, o centrală hidroelectrică pe Tarniţa şi construirea şi operarea unei bănci naţionale de sânge.

Fondul de Dezvoltare şi Investiţii. Guvernul a creat un Fond de Dezvoltare şi Investiţii prin care va aloca 10 miliarde de euro în următorii 20 de ani către primării şi universităţi pentru investiţii locale. Comisia Naţională de Prognoză va fi instituţia care îşi va da acordul cu privire la aceste investiţii.

Ajutoare de stat şi alte finanţări. Comisia de Prognoză a primit de asemenea dreptul să coordoneze direcţionarea ajutoarelor de stat către mai multe domenii, precum industria cinematografică (buget anual de 50 milioane de euro) şi finanţările prin Programul staţiuni balneare (angajamente de 400 milioane lei numai în 2019). Mai mult, Comisia de Prognoză va coordona acordarea de finanţare de până la 500.000 euro pentru fiecare dintre cele 1.000 de grădiniţe cu program sportiv planificate a fi construite prin programul guvernamental „gROwth - Investim în copii, investim în viitor”.

Strategia „România 2040”. De asemenea, Comisia de Prognoză a elaborat şi strategia „România 2040”, de dezvoltare a ţării pe următoarele două decenii, şi prin care viitoarele guverne sunt obligate să-i respecte prevederile. Responsabilul suprem al acestei strategii a fost desemnat, din motive necunoscute, preşedintele Camerei Deputaţilor, post ocupat acum de Liviu Dragnea.

Lovitura de graţie: subordonarea ANAF

Cea mai recentă atribuţie acordată de Guvern Comisiei de Prognoză poate fi interpretată drept o subordonare a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF). Mai precis, şefa ANAF, Mihaela Triculescu, şi preşedintele Comisiei de Prognoză, Ion Ghizdeanu, au semnat în ianuarie un acord de cooperare. Potrivit acestuia, ANAF va primi de la CNSP liste cu firme şi domenii cu risc fiscal pe care va trebui să le controleze, urmând ca modalitatea de preluare şi stabilirea acţiunilor de control să fie realizate de ANAF, dar cu comunicarea către CNSP.

Cine face jocurile în Comisia de Prognoză

Comisia de Prognoză este condusă oficial de Ion Ghizdeanu, iar din umbră de Darius Vâlcov, „creierul“ programului de guvernare, pe care CNSP alături de o instituţie subordonată, Consiliul de Programare Economică, trebuie să îl respecte la virgulă.

Ion Ghizdeanu lucrează în cadrul CNP din anul 2000, fiind pe rând director general şi, din 2005, preşedinte. Ghizdeanu are un trecut profesional înrădăcinat în regimul comunist, făcând parte în perioada decembrie 1988 – iunie 1990 din Ministerul Aprovizionării (din ianuarie 1990 Ministerul Economiei Naţionale), ca economist principal.

Consiliul de Programare Economică (CPE), instituţie înfiinţată de Guvern în septembrie 2017 în cadrul Comisiei de Prognoză, este urmaşul Comitetului de Stat al Planificării şi „creierul“ unor măsuri controversate. Preşedintele CPE este tot Ion Ghizdeanu, iar printre membrii săi întâlnim alţi oameni apropiaţi de Darius Vâlcov, precum Cristian Florin Ciurlău, un conferenţiar universitar cu numeroase cărţi scrise, printre care şi două cărţi în colaborare cu Darius Vâlcov. Un alt membru al CPE este Leonard Cazan, care a făcut parte din Comitetul de Stat al Planificării, instituţie comunistă.

Printre măsurile propuse de CPE se regăseşte celebra Ordonanţă 114, care a creat haos în domeniile bancar, energie şi telecomunicaţii.

Strategia lui Dragnea: dă bani primarilor şi-i stăpâneşte

Fondul de Dezvoltare şi Investiţii, o nouă conductă bugetară pentru aleşii locali, a apărut nu neapărat pentru ajutorarea primarilor, ci mai ales pentru a diminua puterea pe care o avea toamna trecută Paul Stănescu, ministru al Dezvoltării, în pixul căruia se aflau fondurile pentru cei din teritoriu, devenit din prieten contestatar al lui Liviu Dragnea.

În toamna trecută, Liviu Dragnea a fost în conflict deschis cu mai mulţi social-democraţi din conducerea partidului, capul rebeliunii fiind fostul său prieten Paul Stănescu, la acea vreme vicepremier şi ministru al Dezvoltării. Din funcţia de ministru al Dezvoltării, Stănescu avea control asupra primarilor, deoarece aceştia primeau bani pentru canalizare, reparare de şcoli şi grădiniţe şi alte proiecte de infrastructură prin intermediul Programului Naţional de Dezvoltare Locală. Până la urmă, în disputa Stănescu-Dragnea, preşedintele PSD a învins, iar Stănescu a fost forţat să-şi dea demisia.

Dragnea a anunţat înfiinţarea Fondului de Dezvoltare şi Investiţii încă din perioada în care Stănescu era demisionar şi nu se ştia clar cine va prelua portofoliul cu greutate din Guvern. Liderul PSD a vorbit de 10 miliarde de euro care vor fi puse la dispoziţia primarilor, dar apoi a fost rectificată informaţia despre monedă, fiind vorba de lei, nu de euro. Utilitatea noului fond nu a fost explicat de Dragnea, ci laconic de ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici. „Nu strică să variem, să creăm mai multe mecanisme, să existe un fel de concurenţă în sensul bun“, preciza Teodorovici în decembrie.

Olguţa Vasilescu, cu puteri reduse

De altfel, în acea perioadă, pentru Ministerul Dezvoltării se încălzea Lia Olguţa Vasilescu, un lider cu greutate din PSD. Surse politice au precizat pentru „Adevărul“ că la acea vreme Dragnea încerca să evite ajungerea la minister unui potenţial rival pentru şefia PSD. Pentru acest lucru, urma să contrabalanseze puterea dată de banii de la Dezvoltare, prin redirecţionarea lor la noul Fond de Investiţii, fond care ţinea politic de Ministerul de Finanţe. În cele din urmă, Vasilescu a fost respinsă de Klaus Iohannis, iar la Dezvoltare a ajuns Daniel Suciu, un politician fidel lui Liviu Dragnea în prezent. Însă precauţia liderului PSD a rămas şi fondul a fost înfiinţat, mai ales că întorsăturile de situaţie i-au arătat că şi un fost prieten, cum e cazul lui Stănescu, poate deveni rival sau contestatar al lui.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos: