De ce legendarele acoperisuri ale Parisului sunt mortale – Ce se intampla cand o clima acceptabila o...

Acum peste 150 de ani, Parisul a intrat in epoca moderna sub ,,bagheta" baronului Haussmann, care a ordonat daramarea mahalalelor medievale si a dispus sa fie construite cladiri mari, cu cinci-sase etaje si cu acoperisuri de zinc, mult mai rezistente. Dar clima s-a schimbat. De ce aceste acoperisuri sunt foarte periculoase in prezent?

Parisul gazduieste Jocurile Olimpice si au trecut 100 de ani de la o alta editie a JO de vara, mult diferita si mult mai restransa, gazduita tot de capitala Frantei. Multe s-au schimbat de atunci, iar temperatura medie in Paris este cu aproximativ 2 grade C mai mare fata de acum un secol.

In 1924 au fost in total 31 de zile cu temperaturi de peste 25 C la Paris, in timp ce anul trecut au fost peste 100 de zile, un alt reper ca s-a incalzit in mod real, perceptibil, dovedibil.

In ultimii ani s-au investit miliarde de euro pentru a pregati orasul in vederea JO: s-a curatat partial raul Sena, s-au plantat copaci, s-au creat mai multe zone verzi. S-a investit mult in infrastructura, dar au crescut si preturile si chiriile.

Fata de 1924, la unele tipuri de particule poluarea era atunci de cateva ori mai mare, fiindca erau mult mai multe fabrici foarte poluante in interiorul orasului.

Un capitol la care mai putine s-au schimbat tine de faimoasele acoperisuri de zinc ale orasului, dar pentru a vorbi despre ele cum se cuvine, trebuie sa ne ducem inapoi in istorie vreo 200 de ani.

O solutie excelenta pe la 1870 nu mai este la fel de grozava azi

Actorul Jean-Paul Belmondo le-a escaladat, Cezanne le-a pictat, iar Charles Trenet si Line Renaud au cantat despre ele.&

Acoperisurile de zinc ale Parisului (les toits de Paris en zinc, in franceza) sunt gri la culoare si sunt un simbol al ,,orasului luminilor".

Fatada tipica a unei cladiri din Paris, cu acoperis de zinc (foto Gueret Pascale, Dreamstime.com)

Despre aceste acoperisuri si despre viitorul larg se scrie pe larg intr-o carte din colectia HotNews, aparuta la editura ZYX Books. Autorul este Jeff Goodell, iar volumul se numeste ,,Caldura te va ucide prima – Viata si moartea pe o planeta parjolita". Cartea a fost tradusa in romana de Horia Ghibutiu.

Cum a ajuns Parisul sa aiba sute de mii de acoperisuri din zinc? A fost un drum lung, fiindca dupa 1800, capitala Frantei era, dupa cum spunea un istoric, ,,un oras uzat, distrus si epuizat, un oras care mirosea a mal si a canalizare, mai tare decat in cele mai grele momente ale Evului Mediu". In 1832, o epidemie de holera a facut peste 18.000 de morti intr-un mediu fara scapare.

Parisul a si crescut mult in secolul XIX: la 1800 avea putin peste jumatate de milion de locuitori, la 1846 trecea de un milion, iar la 1876 ajungea la doua milioane de oameni.

Trebuia facut ceva. Iar omul care avea sa schime definitiv Parisul, printr-una dintre cele mai mari realizari urbane din lume, avea sa fie baronul Haussmann. El demolat mahalalele medievale, stramutand oamenii cu miile, pentru a moderniza radical metropola.

Parisul modern s-a nascut sub cenusiile acoperisuri de zinc

Aceasta uriasa remodelare a avut loc intre 1853 si 1870. Haussmann a dispus sa fie create si parcuri si sa fi plantati o multime de arbori – numai in Bois de Boulogne au fost plantati peste 400.000 de copaci.

Iata ce scrie Jeff Goodell despre cum arata Parisul dupa schimbarile aplicate de Haussamann: ,,A creat bulevarde largi si a ridicat cvartal dupa cvartal de noi cladiri de apartamente cu fatade din calcar gri lustruit si cu balcoane simetrice din fier forjat (…) Cladirile erau toate inalte de cinci sau sase etaje, cu apartamente din ce in ce mai putin spatioase si mai putin elaborate pe masura ce urcai. Intimitatea, igiena si confortul erau prioritatile".

Acoperisurile de zinc ale Parisului (foto Helen Filatova, Dreamstime.com)

Un lucru remarcabil la aceste cladiri a fost utilizarea de catre Hausmann a acoperisurilor de zinc, care la acea vreme erau o inovatie, pentru ca erau mai usoare si mai ieftine decat cele din tigle si erau rezistente la coroziune si la foc.&

Aceste acoperisuri rezista foarte mult.& Daca sunt bine instalate si intretinute, au ramas in Paris peste 100.000 de cladiri cu acoperis din zinc (peste 80% din totalul cladirilor).

Baronul Georges-Eugene Haussmann a murit la 1891, in varsta de 81 de ani, fiind inmormantat in faimosul cimitir Pere Lachaise.

Se incing precum niste tigai

Marea problema este ca Parisul nu mai are clima decenta de la final de secol XIX, ci una mult mai calda.

,,In secolul al XXI-lea, acoperisurile de zinc sunt mortale. In zilele calduroase se incing literalmente ca niste tigai. Un cercetator a masurat o temperatura de 90 de grade C pe un acoperis de zinc din Paris, intr-o zi de vara. Si, pentru ca mansardele au fost proiectate pentru servitori si nu au fost izolate, caldura este transferata direct in incaperile de dedesubt", scrie Jeff Goodall.

"In timpul valului de caldura din 2003, proasta ventilatie si inexistenta izolatiei la aceste mansarde, le-au transformat in capcane mortale".

Autorul explica faptul ca aceste acoperisuri nu permit adaugarea unor izolatii sub zinc, fiindca nu sunt proiectate pentru o greutate suplimentara, asa ca ar insemna sa se indeparteze si sa se reconstruiasca intreaga structura, ceea ce ar costa enorm.

Mandria orasului s-a intors impotriva locuitorilor

Parizienii sunt mandri de aceste acoperisuri pe care le considera un simbol de neatins. In 2014 a fost depus la UNESCO un dosar pentru a fi inclus in patrimoniul mondial al umanitatii mestesugul legat de instalarea si intretinerea acestor acoperisuri. Meseriasii care se ocupa in Capitala franceza de acoperisuri sunt numiti in franceza ,,couvreurs-zingueurs des toits de Paris".

Dar in micile locuinte de la ultimul etaj, iarna tremuri, iar vara te sufoci si uneori sunt si mansarde de sub 15 mp, la etajul cinci sau sase, unde ajungi pe complicate scari in spirala.

In 2021, parlamentul francez a adoptat o lege care restrictioneaza inchirierea de case si apartamente slab izolate. Deoarece majoritatea apartamentelor de sub acoperisurile de zinc nu sunt izolate, cele mai multe mansarde vor fi scoase de pe piata de inchiriere pana in 2035. Legea avea menirea sa-i protejeze pe oameni NU de valurile de caldura, ci de facturile mari la electricitate; totusi, in cele din urma, serveste aceluiasi scop.

Solutii? – Vopsire, vegetatie, panouri

O solutie care se dezbate este vopsirea in alb a acestor acoperisuri, avantajul fiind ca aceasta culoare deviaza lumina solara, determinand o absorbtie mai mica a caldurii. O problema este ca acoperisurile albe trebuie revopsite cam o data la zece ani, iar alta tine de cei care spun ca, vopsind o multime de acoperisuri de zinc in alb, s-ar schimba fundamental aspectul si atmosfera orasului.

O alta propunere este ca pe unele acoperisuri sa se puna vegetatie si deja s-a demarat un program-pilot. In 2020, un start-up denumit Roofscape – creat de trei tineri arhitecti formati la MIT – a inceput construirea de platforme din lemn pentru aceste acoperisuri, platforme care sa fie pe post de terase pe care oamenii sa cultive diverse si sa existe, simultan, si o protectie contra caldurii.

O alta propunere, foarte putin bagata in seama, a fost de montare pe acoperisuri a unor panouri solare mari de culoarea zincului.

Un grup interguvernamental de experti in evolutia climei spunea ca zincul este atat de bun conducator de caldura, incat pe perioada de canicula, pentru cei care locuiesc sub aceste acoperisuri, riscul de a muri este de patru ori mai mare decat daca ar locui sub tipuri mai moderne de acoperis. Cert este ca la temperaturi exterioare de peste 35 C, care la Paris apar tot mai des, sub acoperisul de zinc pot fi usor 50 C.

Parisul si clima care nu iarta

Clima Parisului s-a schimbat mult fata de acum un secol, iar temperaturile de 40 C apar tot mai des – la fel si noptile tropicale. Se vorbeste tot mai mult despre urgenta climatica, iar aici puteti citi pe larg ce a facut Parisul si ce vrea sa faca pe mai departe.

Clima s-a schimbat foarte mult in Paris si verile sunt mult mai calde. In 2019 au fost maxime de +42,6 C si peste 40 C s-au depasit si in 2022.

Cele mai reci trei luni iulie din istorie la Paris au fost intre 1909 si 1919, cu medii de sub 17 C. Cele mai calde luni iulie au fost mult mai recente: in 2006 si 2018, cu medii de peste 24 C. Au fost si nopti in care minimele nu au scazut sub 23 C.

Cei mai radicale opinii sustin ca Parisul ar trebui sa renunte pe scara larga la aceste acoperisuri din zinc. Ele nu mai sunt deloc potrivite pentru clima secolului XXI care este cu totul schimbata fata de cea din momentul instalarii lor, in era pre-industriala. Dar cum sa renunti la ceva ce este peste tot, asta va fi provocarea urmatoarelor decenii, una la inaltimea Parisului.&

Sursa foto: Dreamstime.com

Cum si-au dat oamenii seama ca planeta se incalzeste - stiinta, experimente, neintelegeri si o captivanta poveste

Comments