De ce nu existau tarani grasi acum 100 de ani. Dieta zilnica a stramosilor nostri o sa te surprinda

In lucrarea sa din 1895, intitulata ,,Igiena taranului roman", dr. Gheorghe Crainiceanu dedica un intreg capitol alimentatiei taranului roman.

Autorul mentioneaza ca hrana obisnuita a romanilor era, in general, pregatita in casa si consumata in aceeasi zi sau cel mult in urmatoarele doua zile. In acea perioada, aditivii alimentari, grasimile artificiale, indulcitorii si zaharurile rafinate nu erau folosite in preparatele culinare.

Taranii romani erau foarte saraci

Taranii romani erau saraci si, din necesitate, erau obisnuiti sa vanda produsele cele mai bune, pastrand pentru ei alimentele mai slabe calitativ.

Mamaliga era mult mai raspandita decat painea, datorita faptului ca era mai usor de preparat, iar painea de grau era rezervata pentru momente speciale.

In acele vremuri, se consumau multe alimente care astazi nu mai sunt la fel de populare, precum stir, podbal, frunze de sfecla, hrisca, mei, bob, ulei de canepa si jufa (julfa). Taranii consumau mamaliga de obicei de trei ori pe zi.

Carnea era un lux rar, deoarece multi tarani o vindeau pentru a-si putea permite alte necesitati pe care nu le puteau produce singuri. Chiar si cei mai instariti sateni evitau consumul de carne, mentionand ca si stramosii lor s-au hranit in acelasi mod. Situatia surprinzatoare in care se poate declansa o boala autoimuna. Un doctor a ajuns la o concluzie la care putini s-ar fi ganditCarciuma, cea mai prospera afacere din sat

Carciumarul satului traia, in general, intr-o situatie prospera. In judetul Roman, acesta vindea lapte, oua si branza la targ pentru a-si procura alte bunuri necesare, adesea obtinand un profit considerabil.

Obezitatea era practic necunoscuta atat printre oameni, cat si printre animalele domestice, deoarece consumul alimentar era limitat, iar activitatea fizica era intensa, mai ales in munca de pe camp.

Medicii vremii erau ingrijorati de obiceiul taranilor de a consuma porumb stricat, ceea ce se credea ca ar contribui la aparitia unei boli serioase numita pelagra.

Postul era o practica obisnuita, care determina reducerea cantitatii de hrana consumata. Cu toate acestea, dr. Gheorghe Crainiceanu observa ca perioadele indelungate de post, mai ales Postul Mare, contribuiau la malnutritia populatiei rurale.

Cu toate acestea, preparatele cele mai apreciate erau cele consumate in timpul sarbatorilor, cum ar fi gaina umpluta, servita la mese mari si festive.

Supa cu un efect de 100 de ori mai mare decat antibioticele. Delicioasa si usor de preparat, te pune pe picioare in timp record