DNA a clasat acuzatia de folosire a influentei in dosarul privind OUG 13

DNA a clasat acuzatia de folosire a influentei in dosarul privind OUG 13

DNA a dispus declinarea dosarului privind OUG 13 la Parchetul General in legatura cu o parte din acuzatii. Procurorii au clasat cauza in ceea ce priveste infractiunea de folosirea influentei de lider al unui partid politic.

UPDATE: Dosarului privind OUG 13 a ajuns la Parchetul General

&

Biroul de informare si relatii publice din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este imputernicit sa aduca la cunostinta opiniei publice urmatoarele:

Pe rolul Sectiei de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a inregistrat astazi, 27 februarie 2017, cauza cunoscuta generic sub denumirea "Adoptarea Ordonantei 13", ca urmare a declinarii acesteia de catre Directia Nationala Anticoruptie.

In dosar au rezultat indicii cu privire la savarsirea unor infractiuni, respectiv:

– favorizarea faptuitorului;

– prezentarea cu rea-credinta de date inexacte, Parlamentului sau Presedintelui Romaniei cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde savarsirea unor fapte de natura sa aduca atingere intereselor statului, prev. de art. 8 alin 1 lit. b din Legea 115/1999;

– sustragerea sau distrugerea de inscrisuri;

– sustragerea sau distrugerea de probe ori inscrisuri;

– fals intelectual.

Initial, dosarul a fost inregistrat pe rolul Directiei Nationale Anticoruptie, in care procurorii, in temeiul art. 315 alin. 1 lit. b din CPP, cu referire la art. 314 alin. 1 lit. a din CPP, raportat la art. 16 alin. 1 lit. a din CPP, vazand si dispozitiile art. 63 din CPP, cu referire la art. 40 alin. 1 din CPP si art. 50 din CPP, au dispus, prin ordonanta din 24 februarie 2017, clasarea cauzei avand ca obiect infractiunea prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000, precum si disjungerea si declinarea acesteia in favoarea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie spre competenta solutionare, sub aspectul savarsirii infractiunilor anterior mentionate.

In cauza urmeaza a fi efectuate cercetari in vederea lamuririi tuturor imprejurarilor de fapt si stabilirii raspunderii penale.

Disjungerea declinata Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ) vizeaza infractiuni de favorizarea infractorului, prezentare cu rea-credinta, de date inexacte, Parlamentului sau Presedintelui Romaniei cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde savarsirea unor fapte de natura sa aduca atingere intereselor statului, sustragerea sau distrugerea de inscrisuri, sustragerea sau distrugerea de probe ori de inscrisuri si fals intelectual.

Dosarul s-a format dupa o plangere depusa de o persoana fizica, vizand infractiunile de favorizarea infractorului, rezentare cu rea-credinta, de date inexacte, Parlamentului sau Presedintelui Romaniei cu privire la activitatea Guvernului sau a unui ministe si pentru folosirea autoritatii de persoane ce detin functii de conducere intr-un partid politic. DNA a extins ancheta pe masura desfasurarii cercetarilor pentru sustragerea sau distrugerea de inscrisuri, sustragerea sau distrugerea de probe ori de inscrisuri si fals intelectual.

DNA explica traseul initierii si adoptarii ordonantei de urgenta privind modificarea codurilor penale. Astfel, la data de 16 februarie, ministrul Justitiei a avut initiativa modificarii codurilor penale, principalele modificari dorite la acel moment vizand „dezincriminarea infractiunii de abuz in serviciu; dezincriminarea infractiunii de neglijenta in serviciu; modificarea continutului constitutiv al infractiunilor de conflict de interese; modificarea continutului constitutiv al infractiunilor de coruptie: darea de mita, luarea de mita, traficul de influenta si cumpararea de influenta; modificari ale codului de procedura penala, printre care se regaseau si modificari ale modului de sesizare denuntul si plangerea”, spun procurorii.
„Personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justitiei a intocmit o nota prin care indica explicit ce decizii ale Curtii Constitutionale ar fi trebuit transpuse in legislatie, indicand in concret o solutie pentru fiecare modificare. Totodata, personalul de specialitatea a opinat ca este imposibil a justifica urgenta pentru promovarea proiectului de act normativ prin OUG”, se arata in comunicatul de presa al DNA, citat de Mediafax.

O zi mai tarziu, s-au intocmit proiectele de ordonanta de modificare a codurilor penale, precum si privind gratierea, renuntandu-se l dezincriminarea totala a abuzului in serviciu, explica DNA, introducandu-se in schimb pragul valoric de 200.000 lei, conditia existentei unei plangeri penale prealabile precum si diminuarea pedepselor.

„De asemenea, s-a renuntat la modificarea infractiunilor de coruptie clasice, deoarece s-a atras atentia asupra posibilitatii sanctionarii Romaniei care este parte a Conventiei de la Merida”, arata DNA.

Pe 18 februarie, proiectele nu au fost introduse pe ordinea suplimentara de zi a Guvernului asa cum se dorea, fiind puse in dezbatere publica si solicitandu-se puncte de vedere de la principalele institutii din domeniul judicia, cele mai multe fiind critice. Personalul de specialitate din Ministerul Justitiei a intocmit sase note prin care erau exprimate critici la adresa proiectelor de lege, sustin procurorii.

„Cea mai consistenta nota este cea intocmita la data de 27.01.2017, ce contine peste 30 de pagini si in care se face o analiza a proiectului de modificare a CP si CPP prin prisma opiniilor exprimate de reprezentantii sistemului judiciar. Prin aceasta nota, specialistii Ministerului Justitiei opineaza ca nu este oportuna promovarea prin OUG”, se arata in comunicatul de presa al DNA.

Pe 31 ianuarie, Ministrul Justitiei a cerut emiterea de avize pentru promovarea ordonantei de modificare a codurilor de la cinci institutii: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul de Interne, Ministerul pentru Relatia cu Parlamentul, Consiliul Legislativ si Consiliul Superior al Magistraturii, pentru sedinta in care s-a adoptat OUG 13 fiind primite „doar avizul Ministerului Afacerilor Interne si cel al Consiliului Legislativ, adica doar doua din cele cinci avize necesare.”

„Ministerul Afacerilor Interne a comunicat un aviz strict referitor la infractiunile din domeniul circulatiei rutiere. Consiliul Legislativ a transmis un aviz cu observatii. Acest aviz atragea atentia asupra insuficientei motivari a caracterului de urgenta a proiectului de OUG pentru modificarea Codurilor. Referitor la avizul solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), trebuie precizat ca aceasta solicitare a fost inregistrata in jurul orelor 17.00, stabilindu-se ca termen de emitere a avizului, a doua zi, 1 februarie 2017, ora 9.00, fara nicio precizare cu privire la sedinta de guvern din 31 ianuarie 2017. Mai mult, s-au trimis catre CSM doua forme ale proiectului de act normativ pentru modificarea Codurilor, respectiv sub forma ordonantei de urgenta si sub forma proiectului de lege”, explica DNA.

Desi nu a fost trimis un aviz de la CSM, reprezentantii Ministerului Justitiei au atasat avizul negativ emis pentru proiectele de lege publicate pe data de 18 ianuarie.

„Ministerul Afacerilor Externe nu a transmis un aviz formal, ministrul de resort semnand proiectul de act normativ pentru modificarea Codurilor chiar in sediul Guvernului, deoarece i s-a solicitat ,,pe loc" acest aviz. In privinta avizului Ministerului pentru Relatia cu Parlamentul (MRP), acesta a fost finalizat in jurul orei 20.00, fiind asumat de ministrul de resort care l-a semnat. Acest aviz de oportunitate cu observatii si propuneri a fost inregistrat si stampilat la cabinetului ministrului pentru Relatia cu Parlamentul, capatand caracter de act oficial. Imediat dupa inregistrare, semnare si stampilare, avizul MRP a fost transmis prin fax, ajungand la Ministerul Justitiei in jurul orei 20.02, faxul fiind inregistrat cu stampila si numar de inregistrare, conform metodologiei, astfel ca a devenit, la randul sau, un act oficial. Acest prim aviz al MRP era intitulat aviz de oportunitate cu observatii si propuneri. Conform metodologiei, in acest caz, proiectul de OUG pentru modificarea CP si CPP, sau trebuia modificat in sensul celor solicitate de MRP sau se renunta la adoptarea in forma OUG si se initia ca proiect de lege care era trimis Parlamentului Romaniei. Sintetic, avizul MRP, critica nemotivarea urgentei proiectului de modificare a CP si CPP. Acest aviz a fost predat de reprezentantii MRP catre reprezentantii Ministerului Justitiei. Personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justitiei a luat la cunostinta despre continutul avizului MRP dupa ora 20.00 si a comunicat, prin intermediari, catre ministrul Justitiei, impedimentele rezultate din avizul MRP. Intre orele 20.00 si 21.00, la sediul Guvernului, au avut loc discutii tensionate cu privire la avizul MRP, intre reprezentantii MRP si reprezentantii Ministerului Justitiei. In final, reprezentantii MRP au fost convinsi sa modifice avizul initial, astfel ca, in intervalul amintit, a fost emis un al doilea aviz, de data aceasta favorabil, din care sunt eliminate toate pasajele critice la adresa proiectului de modificare a CP si CPP. Acest al doilea aviz al MRP, favorabil, a fost finalizat in jurul orelor 21.10 - 21.15, fiind inregistrat, semnat, stampilat si transmis prin fax catre Ministerul Justitiei, unde a fost inregistrat cu acelasi numar ca si primul aviz”, arata DNA.

Procurorii sustin ca, desi pana la ora initiala stabilita pentru inceperea sedintei de guvern - 19.45, a fost inregistrat la Secretariatului General al Guvernului avizul de la CSAT, necesar pentru adoptarea proiectelor de buget aflate pe ordinea de zi, sedinta de Guvern a fost totusi amanata pana in jurul orei 21.00 din cauza nefinalizarii avizului de la MRP cu privire la proiectul de OUG pentru modificarea codurilor.

„In timpul sedintei, dupa ce s-au discutat si adoptat proiectele de acte normative privind bugetul de stat, precum si un proiect de hotarare al Ministerului Transporturilor, ministrul Justitiei a solicitat suplimentarea ordinii de zi cu trei proiecte printre care si proiectul OUG pentru modificarea CP si CPP. Expunerea ministrului Justitiei a durat 2-3 minute, iar proiectul OUG nr 13/31.01.2017 a fost aprobat de guvern, constatandu-se formal existenta avizelor, desi cel de la CSM era unul pe un proiect mai vechi, cel de la MAE era certificat doar printr-o simpla semnatura, iar primul aviz de oportunitate cu observatii si propuneri al MRP (care ar fi blocat adoptarea OUG 13/2017) nu a fost atasat la dosarul de avize. Cel de-al doilea aviz de la MRP, in original, a fost preluat de reprezentantii Ministerului Justitiei chiar in seara zilei de 31 ianuarie 2017, insa a fost inregistrat la nivelul Ministerului Justitiei abia a doua zi, 1 februarie 2017, la acelasi numar cu primul aviz de la MRP – cel cu observatii si propuneri (care fusese transmis prin fax la data de 31 ianuarie 2017, in jurul orelor 20.02)”, spun procurorii.

In urma cercetarilor, DNA sustine ca au rezultat probe potrivit carora primul aviz de la Ministerul pentru Relatia cu Parlamentul, care continea observatii si procurori, ar fi fost distrus in incinta Ministerului Justitiei.

„De asemenea, si originalul primului aviz cel cu observatii si propuneri, emis de MRP si predat reprezentantilor Ministerului Justitiei, a fost sustras, la acest moment nemaifiind identificat in randul documentelor existente in cadrul Ministerului Justitiei. Pe parcursul urmaririi penale in prezenta cauza, sesizandu-se ca sunt puse intrebari de catre procurorii DNA, cu privire la circuitul documentelor in cadrul Ministerului Justitiei, cu referire si la avizele de la MRP, transmise prin fax sau oficial, au fost facute mentiuni nereale in condica de predare - primire de la cabinetul ministrului Justitiei cu privire la primul aviz transmis prin fax de la MRP si inregistrat oficial cu numar si stampila la nivelul Ministerului Justitiei. De asemenea, exista date ca ar fi fost plasmuite si alte documente care sa justifice mentiunile nereale din condica de predare primire de la cabinetul ministrului Justitiei”, se arata in comunicatul DNA.