E nevoie de noroc pentru a scapa de un razboi SUA-Iran

Pe 24 ianuarie, revista Foreign Policy scria: "America planuieste retragerea din Siria – sa creeze un dezastru". "Patru surse de la Pentagon si Departamentul de Stat spun ca administratia nu se mai implica in sustinerea unei misiuni pe care nu o mai considera necesara. Au loc discutii interne pentru a stabili cum si cand ar putea avea loc retragerea". Autorul articolului, un sustinator al jihadistilor care au luptat impotriva regimului Al-Assad in primele faze ale razboiului din Siria, arata ca retragerea SUA "ar avea un efect catastrofal asupra SUA si a influentei aliatilor in criza nerezolvata si foarte volatila din Siria". "Ar fi un cadou si pentru Iran", mai scria Foreign Policy.

"Guvernele irakian si american vor incepe discutii despre prezenta militara americana in tara", titra CNN, pe 25 ianuarie, amintind de ostilitatea populara tot mai mare fata de prezenta militarilor SUA in Irak. CNN relateaza si despre solicitarile guvernului de la Bagdad si motiunea parlamentului ales democratic pentru ca SUA sa-si retraga militarii din Irak, dar si despre faptul ca organizatia terorista Stat Islamic "(ISIS) este redusa acum la o umbra fata de ceea ce era". "Sunt dezorganizati, sunt suprimati... ISIS nu mai este capabil sa lanseze decat atacuri mici in Irak si Siria", spunea un oficial militar american, citat de CNN.

Imediat dupa aparitia acestor informatii a inceput brusc sa curga sange american in Orientul Mijlociu. Au trebuit sa se intample circa 150 de atacuri asupra bazelor militare americane executate de militiile din Siria si Irak sustinute de Iran pentru ca oficialii administratiei Biden sa aiba o revelatie, reprodusa, pe 21 ianuarie, de The New York Times: "Presedintele Biden si consilierii sai se tem ca moartea unor militari americani in Orientul Mijlociu este doar o chestiune de timp".

Duminica, 28 ianuarie, baza americana Tower 22 (poate pentru ca nu doresc sa afecteze neutralitatea tarii, autoritatile iordaniene nu recunosc public ca aceasta baza se afla pe teritoriul lor) este lovita de o drona lansata de Rezistenta Islamica din Irak, o coalitie eterogena de militii ce primesc sprijin iranian. Organizatia a aratat ca atacul este o riposta la atacurile Israelului in Fasia Gaza. Sistemul antiaerian automat al bazei militare nu a functionat. Pentagonul a explicat sincopa aratand ca una dintre dronele militare americane se intorcea la baza simultan cu apropierea dronei inamice. Au murit trei militari americani, iar multi altii au fost raniti. "Loviti Iranul acum. Si loviti-l puternic", a tunat imediat senatorul neoconservator Lindsey Graham.

Brusc, intra in scena si ISIS. Da, exact acea organizatie pe care oficialii militari implicati in asa-zisele negocieri pentru retragerea trupelor SUA o considerau decimata. La finalul saptamanii trecute a avut loc un atac revendicate de ISIS la o biserica catolica din Istanbul, atac soldat cu un mort si mai multi raniti. Atacul a avut loc in timp ce numarul doi din cadrul Departamentului de Stat, Victoria Nuland, se afla in vizita in Turcia. Ea a facut urmatoarea declaratie: "Inainte de toate, sa clarific un lucru. SUA nu se retrag din Siria. Transmit condoleante celor care si-au pierdut viata in atentatul tragic asupra bisericii din Istanbul. ISIS este activ inca in multe locuri si noi am fost parteneri in lupta impotriva terorismului timp de decenii. A fost parteneri puternici in lupta impotriva ISIS, oriunde se afla. Acest lucru trebuie sa continue, fie ca este in Irak sau Siria".

Asadar, in decurs de cateva ore, discutiile despre retragerea trupelor SUA din Sira si Irak au fost incheiate. Victoria Nuland a spus-o limpede: SUA nu isi vor retrage trupele, pentru ca ISIS este foarte activ in Siria si Irak, iar trupele americane se afla in aceste state sub un mandat impotriva terorismului, impotriva ISIS.

Poate ca cineva i-a spus presedintelui Joe Biden ca 2024 este un an electoral si ca alegatorii americani ar putea incepe sa se intrebe ce cauta militarii americani in Irak si in Siria, cu ce autorizatie sunt ei acolo, sub tirul rachetelor militiilor pro-iraniene si ale unor grupari jihadiste. Alegatorii americani ar putea sa afle ca Republica Islamica Iran este un dusman declarat al jihadistilor sunniti din cadrul ISIS, ca Iranul a fost victima unui atentat de proportii comis de ISIS la inceputul acestui an si ca Teheranul, dar si regimul sirian al lui Bashar al-Assad, are propriul sau razboi impotriva terorismului ISIS. De ce ar mai fi nevoie de punerea in primejdie a vietii a mii de miliari americani in Siria si Irak? Trupele americane din Siria de la Al Tanf (la o aruncatura de bat de baza Tower 22 din Iordania) sunt acolo pentru a impiedica aprovizionare cu arme a militiilor pro-iraniene, este pozitia oficiala a administratiei Biden. Insa forta tot mai mare a militiilor siite din Siria arata ca Iranul nu foloseste aceasta ruta. O ruta inexistenta nu poate fi un motiv pentru mentinerea unor militari expusi la lovituri cu drone si rachete.

Un motiv mult mai realist este ca aceste baze americane au rolul de a sicana Iranul, de a actiona ca niste capcane intinse Teheranului, de a ameninta mereu cu crearea unui casus belli intre SUA si Iran. Senatorul Graham a spus direct acest lucru: "Loviti Iranul acum. Si loviti-l puternic". Insa Biden si Nuland nu pot spune acest lucru intr-un an electoral. Nu pot spune ca in Siria si Irak sunt mii de militari americani pe post de tinte statice pentru militiile pro-iraniene de multe ori lipsite de o conducere centralizata si care pot lansa atacuri fara stiinta serviciilor secrete de la Teheran si cu atat mai putin a celor din SUA. In 2019, administratia Trump a decis asasinarea generalului Iranian Qasem Soleimani, ca raspuns la uciderea unui contractor american intr-o baza din Irak. Riposta iraniana a fost o lovitura cu racheta balistica asupra unei baze militare americane din Irak. Au fost o suta de militari raniti, insa puteau fi si zeci de morti - a fost un noroc si asta a impiedicat un razboi intre SUA si Iran.

Pentru a explica alegatorilor din SUA necesitatea prezentei acestor tinte umane fixe in Orientul Mijlociu este nevoie de altceva, ceva mult mai neclar, ubicuu si nevazut - teroristii ISIS.

In 2015, presa americana a publicat informatii declasificate ale spionajului militar al SUA care aratau ca administratia Obama fusese informata inca din 2012 ca in estul Siriei ar putea aparea un "principat salafist declarat sau nedeclarat, iar asta este exact ceea ce isi doresc puterile care sprijina opozitia, pentru a izola regimul sirian, care este considerat o prelungire strategica a expansiunii siite". Dar cine sa fi fost "puterile care sprijineau opozitia" din Siria? Un raspuns ar putea fi o fotografie din 2013 (la doi ani de la izbucnirea razboiului civil din Siria) a senatorului John McCain cu mai multi lideri ai opozitiei siriene, printre care si comandantul Armatei Siriene Libere, din care faceau parte elemente jihadiste din Frontul Al-Nusra si al-Qaeda, organizatie din care s-a desprins Statul Islamic.

Paul Craig Roberts: Un razboi in care Rusia si China nu ar sta deoparte

Paul Craig Roberts, fost adjunct al secretarului Trezoreriei SUA in timpul administratiei Ronald Reagan (presedinte care a luat decizia retragerii trupelor, nu a atacarii Iranului, dupa ce o lovitura iraniana a ucis 300 de miliari americani si francezi in Beirut, in 1883), considera ca administratia Biden este foarte aproape de lansarea unui razboi impotriva Iranului.

"Conflictul dintre Israel si Hamas s-a extins deja la un conflict intre Israel si Hezbollah si la unul intre SUA, Marea Britanie si gruparea Houthi din Yemen. Iar cum avem atacul asupra bazei militare americane din Iordania si perspectiva unui atac american asupra Iranului sau a unor oficiali iranieni. A fi foarte norocosi sa scapam de un atac american asupra Iranului. Israelul, care are o influenta extraordinara asupra politicii americane in Orientul Mijlociu, face presiuni de mai multi ani pentru ca SUA sa atace Iranul. Un asemenea atac este sprijinit de majoritatea congresmenilor si este dorit mult de aliatii neoconservatori ai Israelului, precum Victoria Nuland, care a avut si are pozitii puternice in guvernul SUA. Ar trebui sa se intample un miracol pentru ca un atac american asupra Iranului sa nu duca la un mare razboi, unul in care China si Rusia nu ar putea ramane deoparte.

Concluzia mea este ca sunt necesare masuri pentru a impiedica un atac asupra Iranului si iscarea unui razboi. Un tratat de aparare intre Rusia, China si Iran ar impiedica un atac asupra Iranului. SUA, Israelul si NATO nu au capacitatea de a lupta impotriva acestor trei tari puternice. Fara o asemenea alianta, hotararea neoconservatorilor de la Washington de impiedica sprijinul iranian pentru Hezbollah si hutiti ar putea duce la o lovitura impotriva Iranului. Toata lumea de la Washington doreste asta, cu exceptia armatei, dar decizia nu va fi luata de armata".

The post E nevoie de noroc pentru a scapa de un razboi SUA-Iran appeared first on Cotidianul RO.