Echinoctiul de primavara. Ce semnificatie are evenimentul astronomic in cultura populara romaneasca
In ziua Echinoctiului de primavara, inceput de an agrar, se faceau numeroase pronosticuri meteorologice: asa cum va fi timpul de Macinici, asa va fi toata primavara, se udau boii cu apa, se hraneau bine animalele, se afuma cu tamaie si gospodinele aruncau un ou inaintea plugului. Primavara astronomica debuteaza miercuri, la ora 5.06, cand Soarele traverseaza ecuatorul ceresc trecand din emisfera australa a sferei ceresti in cea boreala.
In Calendarul popular, punctele de unde aparea si disparea Soarele de pe cer la echinoctii si solstitii erau repere nu numai pentru aprecierea timpului diurn, ci si pentru calculul timpului anual si sezonal, motiv pentru care zilele de echinoctiu si de solstitiu se celebrau pretutindeni cu mare fast.
,,Daca ingheata pamantul spre ziua de 40 de sfinti, la toamna nu vor fi brume si oamenii pot semana papusoi (porumb) cat de tarziu, ca tot se vor coace foarte bine"; ,,Cum va fi timpul in ziua de Macinici, asa va fi toata primavara".
,,Ziua scoaterii rituale a plugului in tarina varia, in raport cu latitudinea geografica: la Mucenici (9 martie) in sud, la Alexi (17 martie) si Blagovestenie (25 martie,) in centrul si nordul tarii. Credinta ca inceperea unei activitati economice in ziua de Anul Nou agrar aduce spor si belsug este bine ilustrata de obiceiul scoaterii plugului in tarina si tragerea primei brazde. Cu cateva zile inainte de 9 martie se ascuteau si se indreptau fiarele plugului, se verificau si se reparau celelalte parti ale plugului, se hraneau bine animalele de tractiune (boii), se incheiau intelegeri intre gospodari pentru a se ajuta la arat (la un plug din lemn se injugau cate 2-3 perechi de boi) si se astepta momentul iesirii la arat in deplina curatenie trupeasca si sufleteasca. In dimineata zilei de 9 martie abundau practicile cu rol purificator (afumarea cu tamaie si stropirea cu apa a boilor injugati la plug si a gospodarului iesit la arat) si fertilizator (aruncarea unui ou inaintea plugului de catre gospodina) si alte obiceiuri". Ion Ghinoiu - ,,Calendarul taranului roman. Zile si mituri" (Univers Enciclopedic Gold, 2019).
Urmand deci marirea si micsorarea zilei de-a lungul unui an, oamenii au descoperit patru fenomene astronomice esentiale pentru organizarea calendarului: solstitiul de iarna (ziua cea mai mica), echinoctiul de primavara (ziua egala cu noaptea), solstitiul de vara (ziua cea mai mare) si echinoctiul de toamna (noaptea egala cu ziua).
,,Anul calendarului agrar avea doua anotimpuri de baza: vara agrara, se desfasura intre sarbatorile echinoctiului de primavara (Mucenici, Buna Vestire) si sarbatorile echinoctiului de toamna (Santamaria Mica, Ziua Crucii), cu miezul la Sanziene, solstitiul de vara; iarna agrara intre echinoctiul de toamna si echinoctiul de primavara, cu miezul la Craciun, solstitiul de iarna", scrie Ion Ghinoiu in ,,Sarbatori si obiceiuri romanesti" (Elion, 2003).
Incepand din 20 martie, durata zilei (fata de cea a noptii) va fi in continua crestere, iar cea a noptii (fata de cea a zilei) in scadere, pana la data de 21 iunie, cand va avea loc momentul Solstitiului de Vara.
Comments