Eurobarometru: A crescut masiv numarul romanilor care vor sa se prezinte la vot, in comparatie cu 2019

Eurobarometru: A crescut masiv numarul romanilor care vor sa se prezinte la vot, in comparatie cu 20...

Romania a inregistrat a doua cea mai mare crestere a intentiei de vot la alegerile europene din acest an fata de 2019, dupa Cehia, ajungand la 74%, ceea ce reprezinta nu mai putin de 19 puncte procentuale in plus fata de scrutinul de acum cinci ani, conform ultimului sondaj Eurobarometru publicat miercuri. Cu toate acestea, Romania nu se afla in prima treime a statelor UE in ceea ce priveste proportia intentiei de vot la alegerile europene din 6-9 iunie.

Intrebati daca ar vota la alegerile europene in conditiile in care scrutinul ar avea loc saptamana viitoare, 74% dintre romani au spus ca probabil ar vota (fata de 71% la nivelul UE). La polul opus, 6% sustin ca probabil nu ar vota (fata de 14% in UE), iar proportia lor a scazut cu 14 puncte procentuale fata de Eurobarometrul din februarie/martie 2019, deci de dinainte de precedentele alegeri europene.

SONDAJ CURS: Campania cu usturoi si pozele cu flori nu au picat bine votantilor: Nicusor si Piedone pierd procente. Cirstoiu, singurul in crestere

Aceasta crestere a intentiei de vot este mai mica numai decat cea din Cehia, care a crescut cu 28 de puncte procentuale intre 2019 si 2024, de la 30% la 58%. Totusi, pe primele locuri in ceea ce priveste nivelul intentiei de vot se afla Danemarca (87%), Olanda (86%) si respectiv Suedia (81%).

La nivelul general al UE, cresterea medie a intentiei de vot este de zece puncte procentuale fata de ultimul barometru de dinainte de precedentul scrutin.

In ceea ce priveste interesul fata de alegerile din UE, in Romania acesta este similar cu media din blocul comunitar, fiind evaluat de ultimul Eurobarometru la 60%, in crestere cu 11 puncte procentuale fata de toamna anului trecut.

Romanii continua sa aiba o imagine total pozitiva despre Parlamentul European in proportie de 46%, la fel ca in toamna anului trecut, desi procentul celor care au o imagine total negativa a crescut cu 7 puncte procentuale, pana la 19%. La nivelul UE, perceptia total pozitiva este in medie de 41%, iar cea total negativa de 18%.

Cincizeci si trei la suta dintre romani si-ar dori ca Parlamentul European sa joace un rol mai important pe viitor (56% in UE), iar 37% ar vrea ca, dimpotriva, institutia sa joace un rol mai putin important (fata de 28% in UE).

In total, 20% dintre romani stiu exact cand vor avea loc alegerile europene in tara lor, peste media UE de 14%, in timp ce 12% stiu doar luna si anul, fata de media UE de 15%. Procentul celor care cunosc doar anul in care vor avea loc alegerile pentru PE este 48 in Romania si 38 in UE.

Cincizeci si patru la suta dintre romani spun ca pentru ei personal este important sa voteze in alegerile europene (53% in UE), 40% spun ca votul are pentru ei o importanta medie (36% media UE), in timp ce 5% afirma ca scrutinul are o importanta scazuta pentru ei (10% in UE).

Mai important pentru romani este votul in alegerile nationale, despre care 63% spun ca are importanta ridicata (69% in UE), 33% ca are importanta medie (25% in UE), iar 3% ca are importanta scazuta (5% in UE).

Romanii considera ca principalele teme care ar trebui sa fie discutate in campania electorala pentru alegerile UE sunt sprijinul pentru economie si pentru crearea de noi locuri de munca (42%), sanatatea publica (37%), respectiv lupta impotriva saraciei si excluziunii sociale (33%), teme care sunt pe primele trei locuri si in topul prioritatilor la nivelul UE-27, dar in ordine inversa.

Intrebati ce valori ar trebui sa apere cu prioritate Parlamentul European in urmatorii cinci ani, romanii au plasat pe primele locuri democratia (39%), respectarea identitatilor nationale, a culturii si traditiilor in statele membre (26%), respectiv solidaritatea intre statele membre ale UE si intre regiunile sale (24%).

O proportie de 68% dintre romani considera ca votul la alegerile europene este si mai important in contextul european actual, fata de 81% la nivelul intregii UE.

La nivelul comportamentului de vot nu exista o diferenta intre romani si alti europeni, 58% dintre ei afirmand ca voteaza mereu, indiferent ca este vorba de alegeri locale, nationale sau europene. 32% dintre ei au spus ca voteaza deseori (identic cu media UE), iar 5% ca nu voteaza niciodata (fata de 9% in UE).

Intrebati cum a evoluat nivelul lor de trai in ultimii cinci ani, 46% dintre romani au spus ca a scazut (45% in UE), 46% ca nu s-a schimbat (49% media UE) si 7% ca a crescut (doar 6% in UE). In acelasi timp, 51% dintre romani spus ca au avut ocazional probleme cu plata facturilor la sfarsitul lunii (fata de 29% media UE), iar 8% ca au probleme in cea mai mare parte a timpului din acest motiv (fata de 7% in UE).

Nu mai putin de 45% dintre romani cred ca lucrurile se indreapta in directia corecta in UE, mult peste media europeana (32%), in timp ce 41% sustin ca lucrurile se indreapta intr-o directie gresita, in conditiile in care media UE este de 49%.

Pe de alta parte, numai 34% dintre romani (in crestere cu cinci puncte procentuale fata de septembrie/octombrie 2023) au raspuns afirmativ la intrebarea daca "In prezent, considerati ca, in general, lucrurile se indreapta in directia corecta in tara dvs?", fata de o medie europeana de 27%, in timp ce 57% au raspuns ca lucrurile se indreapta intr-o directie gresita, in contextul in care media UE e de 60%.

In acelasi timp, 63% dintre romani au sus ca viata lor personala se indreapta intr-o directie corecta (69% la nivelul UE), cu 12 puncte procentuale in crestere fata de precedentul eurobarometru, iar 27% au oferit un raspuns contrar (19% media UE), in scadere cu 9 puncte procentuale. Cetatenii romani cei mai multumiti de directia in care se indreapta viata lor personala sunt cei din grupele de varsta 25-39 de ani (73%) si 40-54 de ani (66%).

Majoritatea romanilor (59%) se declara total nemultumiti de modul in care functioneaza democratia in tara lor, fata de 42% media UE, iar 39% sustin ca sunt total multumiti (56% media UE). In ceea ce priveste modul in care functioneaza democratia in UE, 50% dintre romani se declara total multumiti (in scadere cu 6 pp fata de septembrie/octombrie 2023), si 45% total nemultumiti (in crestere cu 7 pp), fata de 52% si respectiv 42% media UE.

In acelasi timp, majoritatea romanilor au ales varianta "total in dezacord" cand li s-a cerut sa comenteze afirmatiile "vocea mea conteaza in UE" (56% in Romania, fata de 48% media UE), respectiv "vocea mea conteaza in tara mea" (52% in Romania, fata de 37% media UE). Pe de alta parte, 53% dintre romani cred ca vocea tarii lor conteaza in UE (fata de 67% media UE), in timp ce 42% au o opinie contrara (29% media UE).

Romanii sunt mai optimisti decat media UE ca nivelul lor de trai va creste in urmatorii cinci ani (17% fata de 15%), respectiv mai putin pesimisti ca nivelul lor de trai va scadea in aceasta perioada (30% fata de 32%). Procentul celor care cred ca nivelul de trai le va ramane neschimbat in urmatorii cinci ani este aproape similar in Romania si in UE (48% si respectiv 49%).

De asemenea, romanii sunt mai optimisti decat alti europeni in privinta cresterii nivelului lor de trai in urmatorul an, 23% afirmand ca le va fi mai bine, 43% la fel si 31% mai rau, fata de 14%, 51% si respectiv 32% media UE. Totusi, acest optimism privind nivelul de trai pe termen scurt este cel mai ridicat in grupele de varsta 15-24 de ani (44%) si respectiv 25-39 de ani (30%) si scade progresiv odata cu varsta.

Romanii sunt mai optimisti decat media UE ca situatia economiei tarii lor va fi mai buna peste un an (21% fata de 14% in UE), dar se situeaza la acelasi nivel in ceea ce priveste increderea in viitorul UE. Saizeci si unu la suta dintre romani sunt total optimisti in ceea ce priveste viitorul UE, iar 35% sunt total pesimisti.

Cu toate acestea, proportia romanilor care urmaresc ce se intampla in politica UE este de doar 52% (fata de 60% media UE), dar este in crestere cu doua puncte procentuale fata de precedentul Eurobarometru din toamna anului trecut. Categoriile de varsta cele mai interesate de politica UE sunt 25-39 de ani (55%) si respectiv peste 55 de ani (52%).

In privinta impactului actiunilor UE asupra vietii lor de zi cu zi, 13% dintre romani au spus ca este foarte mare (20% in UE), 52% au estimat ca exista intr-o oarecare masura (53% in UE), 26% au spus ca nu este prea mare (20% in UE), iar 7% au spus ca acesta nu exista (fata de 6% in UE).

O proportie de 50% dintre romani afirma ca imaginea pe care o au despre UE este total pozitiva (47% media UE), 33% spun ca imaginea pe care o au este neutra (36% in UE), in timp ce 16% au o imagine total negativa despre UE (17% in UE).

Cu toate acestea, doar 45% dintre romani cred ca apartenenta tarii lor la UE este un lucru bun, in scadere cu sase puncte procentuale fata de toamna anului trecut, iar 20% cred ca este un lucru rau, proportii substantial diferite fata de media UE, unde 60% dintre europeni impartasesc opiniile favorabile si 12% pe cele negative.

Pe de alta parte, 59% dintre romani spun ca pentru ei este importanta apartenenta tarii la UE, fata de 65% la nivelul UE, 29% sunt neutri (22% in UE), iar 11% spun ca nu este importanta apartenenta tarii la UE (12% in UE).

Si mai mare este proportia romanilor care cred ca tara lor a beneficiat de pe urma aderarii la UE, 65% (in scadere cu 4 pp fata de precedentul Eurobarometru), desi mai mica decat media UE (71%), iar 30% dintre romani spun ca tara lor nu a beneficiat de aderare (fata de 23% media UE).

Intrebati cat sunt de multumiti de modul in care UE a raspuns la o serie de crize, romanii s-au declarat total multumiti in proportie de 46% de raspunsul la schimbarile climatice, 39% (situatia economica si financiara), 39% (invazia Rusiei asupra Ucrainei), 39% (migratie) si 36% (Brexit). Raspunsurile in situatiile de criza ale UE de care romanii sunt total nemultumiti au vizat pandemia de COVID-19 (60%), situatia economica si financiara (58%), invazia Rusiei in Ucraina si migratia (cate 56%).

In prezent, 35% dintre romani cred ca rolul UE in lume a devenit mai important in ultimii ani (40% media UE), in timp 35% spun ca a ramas la fel (identic in UE) si 27% spun ca este mai putin important (22% in UE).

In ceea ce priveste domeniile de interes pentru consolidarea pozitiei sale in lume, la nivelul UE pe primele pozitii se afla apararea si securitatea (37%), independenta energetica, resurse si infrastructuri (30%) si respectiv securitatea alimentara si agricultura (30%). Romanii considera ca principalele domenii de interes pentru consolidarea pozitiei UE in lume trebuie sa fie apararea si securitatea (33%), securitatea alimentara si agricultura (31%), respectiv competitivitatea, economia si industria (29%).

Romanii difera fata de ceilalti cetateni din UE si in ceea ce priveste opiniile pe care le au despre patru state importante din afara UE. Astfel, 45% dintre romani au o parere total pozitiva fata de China (fata de doar 24% la nivelul UE), 18% fata de Rusia (12% media UE) si 61% fata de SUA (48% in UE). Diferenta de perceptie favorabila este cea mai mare in cazul Turciei, fata de care 55% dintre romani au o parere total pozitiva, comparativ cu 26% in UE.

Sondajul Eurobarometru a fost efectuat in perioada 7 februarie - 7 martie 2024, prin interviuri fata in fata, pe un esantion de 26.411 persoane la nivelul UE si 1.046 in Romania, in randul populatiei de peste 15 ani.