EXCLUSIV – Adevaruri si minciuni despre un ,,mizilic" de 10,4 milioane de euro pentru reabilitarea P...
OPULENTA. Cu putin timp in urma, oamenii urbei deznadajduite – despre care, aseara, un pusti de vreo 3 ani, plictisit de drumul spre Baia Mare, era convins ca nu e oras, ci o cada mare-mare ce contine multa apa – au aflat ceea ce presa a consemnat ca o victorie proletara dobandita dupa 47 de ani batuti pe muchie. Respectiv, ca Palatul Administrativ se va reabilita. Ceea ce e bine. Numai ca nu e adevarat. Asa ca astazi va spun povestea asezarii in stand pentru vanarea unei sume echivalente cu 10,4 milioane de euro si cum putea fi reabilitata aceasta cladire mult mai devreme, fara ca judetul sa scoata vreun ban din pusculita publica.
&
Ce e si cu Palatul asta?
&
Aflat intre centrul nou si cel vechi al Baii Mari, Palatul Administrativ, astazi sediu al Consiliului Judetean (CJ), Institutiei Prefectului si al altor institutii publice, a fost construit in urma cu aproape cinci decenii, intre 1969-1970, dupa planurile unui colectiv condus de arhitectul Mircea Alifanti. Pe principiul "Nu mai suntem in stare sa zugravim ce am edificat odinioara", in cei 47 de ani de existenta cladirea a suportat doar reparatii modeste, astazi fiind intr-o stare suficient de precara incat sa se vorbeasca despre necesitatea reabilitarii.
&
Practic, in cele cinci decenii, locatarii cladirii-mastodont au ajuns sa se refere la ,,reparatii importante" atunci cand vorbeau despre reparatia centralei termice (petrecuta in anii ’90), a holului princiar – unde-s situate birourile-n care-si fac veacul presedintele CJ si prefectul – sau a salii de sedinte vrednic sonorizata cu microfoane chinezesti, inutile, dar montate pe vapor, poetic, intre doua escale.
&
In consecinta, intre doua greve ale foamei infaptuite la fata locului de nemultumitii de deciziile autoritatilor judetene, administratorii edificiului (ca a fost Prefectura, iar acum e CJ) au discutat, inca de prin 2010 de reabilitare. Initial, in planuri intra doar reabilitarea termica, cladirea consumand bani publici pentru apa si incalzire cat un cartier intreg. Ulterior, s-a pus problema gasirii unei alte posibilitati de finantare, pentru ca oricum punga cu bani a judetului vaduvit de minerit era la dimensiunile celei a cocosului din ,,Punguta" lui Creanga.
&
Cum sa cheltuim mai mult?
&
In urma cu mai putin de o luna, s-a votat ca documentatiile privind reabilitarea sa fie depuse in Bucuresti, sub forma unui proiect de solicitare a banilor necesari – daca, repet, daca se va aproba, finantarea va veni prin Programul Operational Regional, pe axa de investitii in cladiri publice. Conform indicatorilor tehnico-economici, suma necesara reabilitarii este de 47.899.793,12 lei (inclusiv TVA). Din aceasta suma, aproape 10 milioane de lei (20%!) va trebui pusa de CJ Maramures, adica din banii judetului (pe care nu-i avem, implicit, o sa purcedem pentru obtinerea unui nou imprumut).
&
De ce trebuie sa scoatem atatia bani din buzunarul judetului, daca proiectul ar fi finantat, iar cofinantarea este de doar 2%? Din acelasi motiv pentru care asa s-a intamplat la fiecare proiect major implementat (cele mai multe gresit) in Maramures, indiferent ca a fost vorba despre drumul Baia Sprie - Barsana, Spitalul Judetean sau depozitul de deseuri: la noi se fac proiecte supradimensionate, fara sa se tina cont de cheltuielile eligibile. Adica, ne doare-n bascheti, facem ceva mare (sau mult), desi doar o parte se incadreaza in conditiile finantarii. Iar impresionantul ,,rest" trebuie sa-l punem din banii judetului.
&
Daca va intrebati de ce se face asa – suntem prosti, sau ce ? -, o sa va marturisesc, explicatia primind-o de la unul dintre fostii presedinti ai CJ Maramures (nu e secret de stat, deci Mircea Man, in contextul proiectului supradimensionat de la Farcasa). Vina nu apartine celor care infaptuiesc efectiv proiectele, acestia indeplinesc ordinele venite de la sef (adica de la presedintele CJ). Implicit, desi specialistii (proiectanti etc.) il avertizeaza pe Marele Licurici local ca nu pot cuprinde in proiect ceva din cauza ca nu e o cheltuiala eligibila (care sa poata fi finantata de stat sau de UE, depinde de finantator), li se ordona sa se faca asa, pentru ca… o sa scoatem noi banii cumva de la Bucuresti.
&
Practic, mizand pe lobby politic (de cele mai multe ori esuat), sefii CJ au girat depunerea unor proiecte in care pe langa cofinantarea de 2%, judetul a fost grevat de cheltuieli insemnate de care se vorbeste prea putin. Nelimitandu-se la a respecta regulile finantarii, sefii CJ, din dorinta de a face "un lucru ca lumea" (bine, daca ati ras, nu de asta, ci pentru ca cu cat e mai mare un proiect, cu atat se pot risipi bani mai multi prin alte conturi) supradimensioneaza proiectele - vezi depozitul de deseuri de la Farcasa, care, daca va fi terminat in timpul vietii noastre, va avea capacitatea de stocare necesara pentru trei judete (insa si pretul si cofinantarea pe masura).
&
In cazul reabilitarii Palatului Administrativ, contributia in proiect a judetului Maramures ar fi trebuit sa fie de 774.300 lei (2% din valoarea eligibila a proiectului). In fapt, va fi de 10 milioane de lei, peste 9 milioane de lei reprezentand cheltuieli neeligibile ale proiectului. In 4 octombrie 2017, din cei 35 de consilieri judeteni au servit sedinta in care s-a votat mascarada asta 22. Si toti au votat pentru. Unanimitate, ura si la gara! Adica… ,,La Tevi" (pentru necunoscatori, e carciuma din subsolul cladirii, numita asa in slang-ul administrativ)!
&
Puteam gratis, dar de ce sa…
&
Prea putini stiu ca aceasta cladire a fost inclusa, in anul 2009, de un grup de prestigiosi arhitecti, pe lista cladirilor remarcabile edificate in perioada comunista. Ideea proiectului acestora (initiat de arh. Ruxandra Nemteanu, specialist in cercetarea si protejarea patrimoniului cultural construit), finantat de Ordinul Arhitectilor din Romania, avea scopul de a realiza o documentare de specialitate in vederea clasarii cu statut de monument istoric a 10 obiective din patrimoniul cultural, construite in perioada 1950-1977.
&
La cativa ani dupa ce arhitectii din proiect s-au luptat realmente cu autoritatile judetului sa li se puna la dispozitie diferite documente, lucrurile s-au fasait remarcabil. ,,In Baia Mare, nimeni nu parea a fi interesat de proiectul nostru, desi noi puneam banii, munca, tot". Asa ca… totul a fost abandonat. Niciunul dintre Marii Licurici de la carma judetului nu au vazut oportunitatea includerii Palatului Administrativ din Baia Mare pe lista celor mai emblematice 10 cladiri edificate in Romania comunista si nici in patrimoniul cultural national, desi asta, stie orice prost, ar fi similar cu o oportunitate uriasa de a obtine banii necesari restaurarii din fondurile europene.
&
Clar, e mai usor sa scoti bani din buzunar in contextul in care buzunarul nu e al tau, ci al judetului.
&
Catalin VISCHI
Comments