EXCLUSIV. Cum arata declaratia lui Vlad Pascu de recunoastere a faptelor prin care ar putea obtine o...
O pagina cu 25 de randuri tiparite si nicio semnatura la subsol. Este duplicatul unei declaratii autentificate la notariat, in care Vlad Pascu spune: ,,Recunosc, in mod expres si in totalitate, faptele retinute in sarcina mea". Aceasta hartie, depusa la dosarul de la Judecatoria Mangalia, ii reduce cu o treime limitele pedepselor pe care le-ar putea primi Pascu, acuzat de uciderea a doi tineri, intr-un accident de circulatie.
In noaptea de 19 august anul trecut, Vlad Pascu a urcat drogat la volanul unui Mercedes decapotabil si, conducand cu peste 100 km/h, a intrat cu masina intr-un grup de tineri care mergeau pe jos, dinspre Vama Veche in 2 Mai.&
In urma impactului, trei tineri au fost raniti, iar doi au murit pe loc. Roberta Dragomir avea 20 de ani, iar Sebastian Olariu, 21 de ani. Ambii erau studenti la Facultatea de Geografie din Bucuresti.&
Vlad Pascu, care avea 19 ani, a fost arestat preventiv si trimis in judecata. La primul termen al procesului, avocatii angajati de parintii lui au depus la dosar o declaratie, prin care el isi recunostea faptele si cerea sa fie judecat in procedura simplificata ce reduce cu o treime limitele pedepselor.
Tatal lui Pascu a luat declaratia de la notariat
Codul de Procedura Penala prevede faptul ca recunoasterea faptelor poate fi facuta in sala de judecata, prin ascultarea inculpatului de catre instanta, dar si printr-un inscris autentic, asa cum s-a procedat in cazul lui Vlad Pascu.
La termenul cand documentul a fost depus la dosar, iar instanta i-a dat cuvantul, Pascu a declarat doar ca e de acord cu avocatii lui, care cereau ca el sa fie judecat in procedura simplificata, si ca ,,sustine cererea, cum a fost depusa in scris".
Declaratia lui, de recunoastere a faptelor, e autentificata de un birou notarial din Medgidia, localitate aflata in apropiere de Penitenciarul Poarta Alba, unde Pascu e in arest preventiv.&
Exemplarul original al declaratiei, singurul ce poarta semnatura lui Vlad Pascu, a ramas in arhiva biroului notarial. La fel, si unul dintre cele trei duplicate eliberate. Celelalte doua i-au fost inmanate lui Mihai-Claudiu Pascu, tatal lui Vlad Pascu. De la el, unul dintre duplicate a ajuns in posesia avocatilor, care l-au depus la dosarul de la Judecatoria Mangalia.
Recunoastere in totalitate, dar nimic despre regret
Recunoasterea propriu-zisa a faptelor ocupa trei randuri din declaratie: ,,Subsemnatul, Pascu Matei-Vlad (...) declar in conditiile art. 375 alin. (2) din Codul de Procedura Penala, ca recunosc, in mod expres si in totalitate faptele retinute in sarcina mea, asa cum sunt ele prezentate si descrise in cuprinsul actului de sesizare al instantei".
Mai departe, in aceeasi declaratie, Pascu cere, ca urmare a recunoasterii faptelor, ,,ca judecata in dosarul 4989/254/2023 aflat pe rolul Judecatoriei Mangalia sa aiba loc in conditiile prevazute de art. 374 alin. (4) din Codul de Procedura Penala, doar in baza probelor administrate in cursul urmaririi penale, pe care nu le contest, si a inscrisurilor prezentate de parti si de persoanele vatamate".
Desi legea nu impune asta, inculpatii care-si recunosc faptele declara, in majoritatea cazurilor, si ca le pare rau pentru ce au facut. Se numeste ,,atitudine procesuala de regret", iar ea conteaza in stabilirea cuantumului pedepsei, caci recunoasterea faptelor care ,,izvoraste dintr-un regret autentic prezice un risc redus de recidiva", subliniaza judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Vlad Pascu nu a spus ca regreta ce a facut, nici in declaratia de recunoastere a faptelor, dar nici in rarele ocazii in care i s-a dat cuvantul, la proces. Judecatoarea Ancuta Popoviciu a decis ca la ultimul termen, din 23 mai, el sa fie adus in sala de judecata, pentru a rosti acolo ultimul cuvant, ce i se va da inainte de incheierea dezbaterilor.
Ce beneficii vin la pachet cu recunoasterea faptelor
Vlad Pascu e judecat pentru patru capete de acuzate: ucidere din culpa, vatamare corporala din culpa, conducerea unui vehicul sub influenta substantelor psihoactive si parasirea locului accidentului.
Pentru ca si-a recunoscut toate faptele, in cazul in care va fi condamnat, el va beneficia de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsa pentru fiecare infractiune.&
Astfel, pentru uciderea din culpa a doua persoane, Pascu ar putea primi o pedeapsa cuprinsa intre 2 ani si 7 ani de inchisoare. Instanta n-ar mai putea dispune suspendarea executarii pedepsei, pentru ca, la data comiterii accidentului de la 2 Mai, intrase deja in vigoare ,,Legea Anastasia".
Daca va fi gasit vinovat, lui Vlad Pascu i se va adauga la pedeapsa pentru ucidere din culpa cate o treime din pedepsele pentru celelalte infractiuni. Pentru ca aceste fapte au fost recunoscute, si aceste pedepse vor fi reduse cu o treime, astfel:& &
? pentru vatamarea corporala din culpa - de la 6 luni la 3 ani de inchisoare (sau amenda, din care se scade o patrime);
? conducerea unui vehicul sub influenta substantelor psihoactive - de la 8 luni la 3 ani si 4 luni de inchisoare (sau amenda, din care se scade o patrime);
? parasirea locului accidentului - de la 1 an si 4 luni la 4 ani si 8 luni.
Prin avocati, parintii tinerilor ucisi in accident cerusera ca Pascu sa fie judecat nu pentru ucidere din culpa, ci pentru omor calificat, pedepsit cu detentie pe viata sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani, dar judecatoarea Popoviciu a respins cererea de schimbare a incadrarii juridice a faptei, pentru ca procesul intrase deja in procedura simplificata.
Cine si de ce a inventat procedura simplificata
Codul de Procedura Penala prevede ca orice inculpat, cu exceptia celor acuzati de comiterea unor infractiuni pedepsite cu detentie pe viata, poate cere judecarea in procedura simplificata, adica numai pe baza probelor adunate de procurori.
Procedura recunoasterii vinovatiei a fost introdusa in Codul de Procedura Penala in 2010, prin ,,Legea micii reforme in justitie din Romania", o initiativa legislativa a Ministerului Justitiei, condus la acea vreme de Catalin Predoiu.&
In expunerea de motive se preciza ca introducerea acestei ,,institutii noi in etapa judecatii in prima instanta (...) raspunde nevoii de eficacitate a judecatii, contribuind la inlaturarea unor proceduri greoaie si deseori inutile pentru stabilirea adevarului judiciar si subsumandu-se exigentelor de ordin calitativ ale actului de justitie".
Pe langa aceasta procedura simplificata, inculpatii mai pot beneficia tot de reducerea cu o treime a pedepselor si daca incheie cu procurorul, in cursul urmaririi penale, un acord de recunoastere a vinovatiei. Pot face asta cei acuzati de comiterea unor infractiuni pedepsite cu amenda sau cu inchisoarea de cel mult 15 ani.
Ce reguli sunt in alte state europene
Potrivit unui studiu publicat de Facultatea de Drept din Bucuresti, procedura recunoasterii vinovatiei a aparut in SUA, la mijlocul secolului al XIX-lea, din nevoia de a scurta durata proceselor, pentru ca atunci pe rolul instantelor era un numar ridicat de cauze penale. In prezent, procedura recunoasterii vinovatiei e reglementata in majoritatea statelor europene.&
In Franta, ea poate fi aplicata doar in cazul infractiunilor pedepsite cu inchisoarea de pana la 10 ani. Dar cu toate acestea, conform Codului de procedura penala francez, nu pot beneficia de aceasta procedura cei acuzati de omucidere din culpa, vatamare corporala sau agresiune sexuala, daca pedeapsa e mai mare de 5 ani de inchisoare, si nici cei acuzati pentru delicte de presa (insulta, defaimare) sau pentru delicte politice.In Italia, recidivistii si cei acuzati de prostitutie infantila, pornografie infantila sau de violenta sexuala nu pot beneficia de reducerea pedepselor prin recunoasterea faptei. Iar pentru infractiuni de coruptie sau de deturnare de fonduri, admisibilitatea cererii este conditionata de restituirea integrala a prejudiciului.
Comments