Floriile. Cele mai frumoase traditii de Florii. Ce trebuie sa faci pe 9 aprilie pentru a avea noroc
FLORIILE. Duminica, ortodocsii praznuiesc Floriile sau Duminica Stalparilor, cea mai importanta sarbatoare care vesteste Pastele si care este dedicata Intrarii Mantuitorului Iisus in Ierusalim. Totodata, toti cei care la botez au primit nume de flori isi sarbatoresc onomastica. Oamenii merg la biserica, au dezlegare la peste si nu-si uita traditiile si obiceiurile locului.
FLORIILE. Traditii pentru spor in casa si sanatateSalcia este nelipsita la sarbatoarea Floriilor. Credinciosii merg la slujba cu ramurile si dupa ce sunt sfintite le pun la icoane, geamuri, usi, porti sau le utilizeaza in gospodarie.
FLORIILE. In ziua de Florii se curata mormintele si se impodobesc cu ramuri de salcie.
Pe ramurile pomilor fructiferi, pe butucii vitei de vie, pe stupi si la ferestre se agata ramuri de salcie, pentru ca toti membrii familiei sa se bucure de prosperitate si de sanatate. De asemenea, pe ogoare si in gradini, se ingroapa mugurii salciei sub prima brazda, tot pentru efectul lor miraculos, care atrage belsugul.
FLORIILE. Vitelor li se pun in mancare matisori de salcie, pentru a fi sanatoase tot anul si pentru a face vitei sanatosi.
Cei care au tinut post se pot delecta cu mancaruri din peste. De Florii, este dezlegare la peste si se spune ca preparatele au putere de vindecare asupra celor care le prepara si apoi le mananca.
In seara din ajunul Floriilor, in unele zone, se mai pastreaza obiceiul de a participa la un pelerinaj care porneste de la o biserica si se incheie la o alta biserica.
FLORIILE. Pentru sanatatea familiei, se aerisesc hainele, se termina curatenia casei si se stropeste toata gospodaria cu agheasma.
Este bine ca fetele care nu sunt casatorite sa scoata zestrea afara, la soare si s-o impodobeasca cu flori. Este un obicei prin care, in ziua de Florii, pastrand randuiala Postului, tinerele se roaga Mantuitorului Iisus sa le dea sanatate si sa le aduca ursitul mai repede.
FLORIILE. Superstitii in jurul Sarbatorii FloriilorSe spune ca un credincios care se impartaseste de Florii are sansa sa i se implineasca orice dorinta. Acesta trebuie sa-si puna in gand o dorinta, cand se apropie de preot, sa primeasca sfanta impartasanie;
FLORIILE. In Muntenia, in ziua de Florii oamenii nu se spala pe cap, pentru ca este duminica in care infloresc pomii, si din acest motiv, cei care nu respecta traditia vor incarunti;
FLORIILE. Conform vorbelor din popor, asa cum va fi vremea in Duminica Floriilor, la fel va fi si in prima zi de Paste.Superstitiile de Florii legate de vreme nu se incheie aici. Unele spun ca broastele vestesc prin cantecul lor o vara lunga si frumoasa;
Fetele isi viseaza ursitul. In unele zone, fetele pun in noaptea de Florii busuioc sub perna, pentru a deveni mai frumoase si pentru ca, in acel an, cu putin noroc, sa se marite;
FLORIILE. In unele zone ale tarii, locuitorii de la sate se incing cu ramurile de salcie peste mijloc. Astfel, spun ei, sunt protejati de boli si devin mai rezistenti;
Cei care mananca muguri de salcie dupa slujba de sfintire se vor tamadui de boli si isi vor intari sistemul imunitar si pe viitor;Superstitiile de Florii spun ca persoanele care nu vor sa cinsteasca asa cum se cuvine aceasta sarbatoare se vor umple de pistrui;Se mai spune ca din aceasta zi, urzicile infloresc si nu mai sunt comestibile.
In seara din ajunul Floriilor, in unele zone, se mai pastreaza obiceiul de a participa la un pelerinaj care porneste de la o biserica si se incheie la o alta biserica.
FLORIILE. Pentru sanatatea familiei, se aerisesc hainele, se termina curatenia casei si se stropeste toata gospodaria cu agheasma.
Este bine ca fetele care nu sunt casatorite sa scoata zestrea afara, la soare si s-o impodobeasca cu flori. Este un obicei prin care, in ziua de Florii, pastrand randuiala Postului, tinerele se roaga Mantuitorului Iisus sa le dea sanatate si sa le aduca ursitul mai repede.
FLORIILE. Sarbatoarea romana FLORALIAIn toate bisericile ortodoxe, credinciosii poarta in maini ramuri de salcie sau matisori care au fost sfintite la slujba de dimineata, simbolizandu-i pe locuitorii Ierusalimului care l-au primit cu bucurie pe Mantuitor. Incepand din seara Duminicii de Florii, intram in saptamana Sfanta a Patimilor care va culmina cu Sfanta zi de Joi, cand a avut loc Cina cea de taina, si cu Vinerea Mare, cand a fost rastignit Iisus.
,,Floriile" reprezinta termenul popular al sarbatorii, amintind de o veche serbare romana de la inceputul primaverii - ,,Floralia". Dupa slujba de dimineata de la biserica, ramurile sfintite si binecuvantate de salcie sunt aduse acasa si se ating cu ele copiii, ca sa creasca mari si frumosi. Sunt pastrate la icoane, la porti, la grinda casei, pe morminte sau puse intr-un loc curat, fiind folosite in decursul anului in gospodarie. Alteori, crengutele de salcie sfintite se planteaza undeva in gradina. Se spune ca ele vindeca animalele bolnave sau aduc o recolta mai bogata. Cele puse la icoana se pastreaza tot anul si se folosesc ca leac impotriva relelor care ar putea lovi casa si familia.
FLORIILE. De Florii isi sarbatoresc ziua onomastica toti cei care la botez, au primit nume de flori.
FLORIILE. Sambata dinaintea Floriilor este dedicata comemorarii mortilor. Ziua aceasta este numita si Mosii de Florii sau Lazarul, obisnuindu-se ca femeile sa faca ,,placinte lui Lazar" si sa le dea de pomana. La sate, femeile nu torc deloc, pentru ca nu cumva mortii, care asteapta la poarta Raiului, sa revina pe pamant, sa se imbaieze. Despre Lazar circula mai multe legende, fiecare regiune avand specificul ei. In una dintre acestea, Lazar moare dupa ce a poftit la niste placinte pe care mama lui nu a putut sa le faca, pentru ca torcea.
La sate, pe vremuri, se practicau de Florii cateva obiceiuri pagane. La miezul noptii dinspre Florii, fetele fierbeau apa cu busuioc si cu fire de la ciucurii unei naframe furate de la inmormantarea unei fete mari. In Duminica de Florii, ele se spalau cu aceasta apa pe cap, aruncand-o apoi la radacina unui pom fructifer, sperand ca in acest fel sa le creasca parul frumos si bogat. In alte locuri, oamenii nu se spala pe cap in aceasta zi tocmai ca sa nu incarunteasca la fel ca pomii in floare. Se crede ca cel care inghite trei matisori intregi in ziua de Florii nu va suferi tot anul de dureri de gat. Tot la sate exista credinta potrivit careia daca aprinzi matisori si afumi casa cu ei cand este furtuna, caminul va fi ferit de fulgere. In ziua de Florii nu se lucreaza, iar in toate casele de la sate se coc paini din faina de grau impletite si ornate cu cruci, care se dau de pomana la saraci.
Floriile. In unele sate din Ialomita se mai pastreaza inca obiceiul de a colinda de Florii. In Sambata Floriilor copiii colinda cu crengute de salcie sfintite la biserica de preotul satului, apoi merg la fiecare casa, canta si ureaza de bine si sanatate. Glasuri curate de copii povestesc peste vremuri despre Iisus. Cel primit cu slava si ramuri de maslin si finic in Ierusalim de aceleasi multimi care peste o saptamana aveau sa-l rastigneasca.
Ca de fiecare data cand vin colindatorii gazdele primesc copii cu drag. Ii asculta si isi impodobesc impreuna casa cu salcie sfintita, se bucura si spera. Spera si spun cu credinta: ,,Va asteptam si la anul!". Asa cum isi amintesc batranii satului, plata pentru colindatori erau ouale albe, nefierte. Tocmai bune pentru pregatitul Sfintelor Pasti, scrie traditieialomita.ro.
FLORIILE. Conform profetiilor prezente in Vechiul Testament, Iisus isi pregateste singur intrarea ca sa fie recunoscut ca fiind Mesia, dupa cum insusi Legea spunea. Mantuitorul este aclamat de o sumedenie de credinciosi care aveau in maini ramuri de maslin si de finic. Acestia, vazandu-L, au inceput sa strige: ,,Osana! Bine este cuvantat Cel ce vine intru numele Domnului." Credinciosii rosteau aceste cuvinte deoarece simteau ca Dumnezeu s-a pogorat din Ceruri si a venit pe pamant pentru a-i mantui.
Toate aceste aspecte au fost mentionate pentru prima oara in secolul al IV-lea de catre Sfantui Epifanie, caruia i-au fost atribuite doua predici la aceasta sarbatoare, si pelerina apuseana Egeria, care descrie aceasta sarbatoare in insemnarile ei de calatorie.
FLORIILE. Aceasta descrie modul in care era celebrata aceasta sarbatoare. In acea perioada, Duminica Floriilor era cunoscuta sub numele de Duminica aspirantilor sau candidatilor la botez. I-a fost atribuita acest nume datorita faptului ca, cei care urmau sa mearga cu mare solemnitate la episcop sa ii ceara binecuvantarea de a lua parte la botez, trebuiau sa invete Simbolul credintei (Crezul). De asemenea, Duminica Floriilor a mai fost cunoscuta si sub numele de duminica gratierilor deoarece, imparatii ofereau gratieri ca un mod de a cinsti aceasta sarbatoare importanta.
In zilele noastre, oamenii obisnuiesc sa mearga la biserica cu prilejul acestei sarbatori pentru a sfinti crengi de salcie care urmeaza sa fie puse la usi, geamuri sau chiar la porti. Motivul pentru care credinciosii fac acest lucru are de-a face cu credinta lor ca astfel sunt aparati de boli si apara casele credinciosilor de evenimente rele. Din seara de duminica, bisericile incep sa savarseasca slujbe numite denii. In aceste slujbe putem regasi toate momentele remarcabile din viata Mantuitorului nostu de la intrarea Acestuia in Ierusalim si pana la Invierea Sa din morti.
FLORIILE. Nu in ultimul rand, ziua de Florii reprezinta si ultima saptamana a Postului Pastilor sau Saptamana Patimilor, timp in care crestinii fac pregatiri pentru intampinarea marii sarbatori a Invierii Domnului nostru Iisus Hristos
Floriile. Duminica Floriilor marcheaza inceputul Saptamanii Patimilor, dar traditia precrestina atribuie acestei zile semnificatia renasterii naturii.
Floriile. De Florii este dezlegare la pestePrima atestare documentara a sarbatorii de Florii dateaza din secolul al 4-lea, cand sf. Epifanie scrie doua predici pentru aceasta ocazie. Tot referitor la sec. IV, pelerina Etheriei relateaza modul in care Floriile erau sarbatorite la Ierusalim si face prima mentiune a sfintirii ramurilor de salcie in biserici, in evocarea bucuriei intampinarii Mantuitorului.
In Evul Mediu, Floriile mai erau denumite duminica aspirantilor sau a candidatilor (persoanele nebotezate se duceau la episcop si cereau botezul) ori duminica gratierilor, pentru ca diriguitorii acordau gratieri pentru condamnati.
FLORIILE. Imparatii Bizantului si domnitorii ortodocsi din rasarit celebrau Floriile cu fast. La sarbatoare participa intreaga curte.
In Romania, Floriile imbina semnificatia evenimentului biblic cu traditii populare care isi trag radacinile din antichitatea traco-pontica.
Conform acestor traditii, ramura de salcie simbolizeaza innoirea, primavara, renasterea naturii. Se planteaza rasaduri, iar manunchiul de matisori infipt in pamant este menit sa aduca ocrotirea plantelor. In unele regiuni din sudul tarii, femeile colinda aproape ca la sarbatorile de iarna.
Ramurile de salcie sfintita se pun la tocurile usilor si ferestrelor, la streasina, la intrarea in grajd, la icoane, ori chiar pe morminte. Se crede ca, dupa sfintire, salcia aduce liniste si prosperitate in camine.
FLORIILE. Apicultorii bucovineni isi "binecuvanteaza" stupii cu ramuri de salcie. In alte zone, salcia are rolul de a imprastia norii de grindina sau de a tamadui boli precum durerea de spate.
In seara de Florii incep slujbele deniilor, care vor continua in saptamana Patimilor. Deniile sunt slujbe de dimineata tinute seara. Aducand lumina diminetii in intunericul serii, ele au rolul de a-l pregati pe crestin sa treaca de la intunericul pacatului la lumina credintei.
FLORIILE. Duminica StalparilorDuminica Floriilor sau a Stalparilor (ramurile de palmier sau finic, cu care a fost intampinat Iisus la intrarea in Ierusalim, n.r.) este una dintre cele 12 sarbatori imparatesti din cursul anului bisericesc. Mentionata, pentru prima data, in secolul al IV-lea, sarbatoarea Intrarii Domnului in Ierusalim, orasul unde a si inceput sa fie celebrata, a cuprins, in scurt timp, intreaga lume crestina, fiind celebrata cu mare fast. Strans legata de minunea invierii lui Lazar din Betania, aceasta duminica ii pregateste pe credinciosii ortodocsi pentru bucuria pe care o aduce biruinta lui Hristos asupra mortii din duminica urmatoare, cea a Invierii.
FLORIILE. Totodata Floriile deschid saptamana cea mai importanta pentru pregatirile de Pasti, cunoscuta sub numele de "Saptamana Mare", dupa cele 40 de zile de post. Din punct de vedere liturgic, din aceasta zi incepe Saptamana Patimilor, in amintirea carora in biserici se oficiaza in fiecare seara Deniile, slujbe prin care credinciosii il "petrec" pe Hristos pe drumul Crucii, pana la moarte si Inviere, a explicat pentru Mediafax parintele Constantin Stoica.
De Florii se mananca peste, fiind a doua dezlegare din postul Pastelui, dupa cea din ziua Bunei Vestiri.
Duminica Floriilor este precedata de Sambata lui Lazar. In aceasta zi, Iisus Hrisos isi arata din nou minunile, inviindu-l pe Lazar, la patru zile de la moarte. Dupa aceasta minune, multimile stranse la portile cetatii l-au intampinat cu flori si l-au aclamat pe Mantuitor, la intrarea in Ierusalim.
Sambata din ajunul sarbatorii este cunoscuta si ca Mosii de Florii, cand se fac pomeniri pentru sufletele celor decedati, incheindu-se acum Sarindarele, adica pomenirea mortilor facuta in fiecare sambata din Postul Mare.
FLORIILE. Sarbatoarea Floriilor este una de bucurie pentru intreaga crestinatate, dar cu intelegerea faptului ca zilele ce urmeaza sunt unele ale tristetii.
In fiecare an de Florii se fac procesiuni, acestea rememorand intrarea triumfala a lui Iisus Hristos in Ierusalim, dupa ce cu o zi inainte il inviase pe Lazar din morti. Multimea era atat de uimita de minune, incat era convinsa ca a venit vremea regelui prevestit de profeti. "Osana!", ii strigau pruncii, iar oamenii toti adunati pe drum asterneau in fata Domnului hainele lor si veneau sa-L intampine cu ramuri de finic. Bland si smerit, Iisus a intrat in cetate pe manzul asinei. Acum, peste veacuri, pelerinii refac, pe jos, drumul triumfal, cu tristetea care premerge Patimile Domnului, dar si cu bucuria care prevesteste Invierea Sa, mai spune parintele Stoica.
In prescriptiile iudaice se arata ca fiecare evreu trebuie sa mearga macar o data pe an la Templul din Ierusalim, pentru a aduce jertfe lui Dumnezeu. Venirea lui Iisus cu o saptamana inainte de patimile sale si de Invierea sa din morti au fost profetite cu mai bine de patru sute de ani inainte de sfantul proroc Zaharia, prin cuvintele "Bucura-te foarte fiica Sionului, veseleste-te fiica Ierusalimului, caci iata Imparatul tau vine drept si biruitor, smerit si calare pe asin, pe manzul asinei".
FLORIILE. La inceput, Duminica Stalparilor a fost tinuta numai de comunitatea crestina din Ierusalim. Avand un caracter local, nefiind cunoscuta si de alte biserici, sarbatoarea nu figureaza in randul celorlalte enumerate in "Constitutiile Apostolice" - document elaborat spre sfarsitul secolului al IV-lea. Este mentionata insa de Sfantul Ioan Gura de Aur (407), de Sfantul Epifanie de Salamina (403), de Sfantul Chiril al Alexandriei (444), care au scris omilii la aceasta sarbatoare, precum si de pelerina spaniola, Egeria, care o descrie in jurnalul sau de calatorie la Locurile Sfinte.
Din Ierusalim, sarbatoarea Duminicii Stalparilor a trecut mai intai in Egipt, apoi in Siria si in Asia Mica. In secolul al V-lea era celebrata deja in capitala imperiului, Constantinopol, cand imparatul si curtea sa participau la procesiunea solemna ce avea loc in Duminica Intrarii in Ierusalim. Cu acest prilej, multimea credinciosilor purta atat ramuri de finic, cat si de maslin si de liliac. Pe tot parcursul procesiunii care se desfasura pe strazile orasului, credinciosii intonau frumoase cantari compuse de imnografi precum Andrei Criteanul, Teodor Studitul sau Iosif Studitul. Obiceiul ca insusi conducatorul sa participe la procesiunea din Duminica Floriilor a fost urmat si de curtile domnesti din tarile Romane.
FLORIILE. In timpul secolelor al VI-lea si al VII-lea, sarbatoarea se raspandeste si in Occident, fiind mentionata de Isidor de Sevilia (636). Tot in aceasta perioada, se introduce si binecuvantarea ramurilor de finic, aduse de credinciosi la biserica, iar procesiunea se muta dimineata.
In trecut, ramura de salcie sfintita era folosita si in scopuri terapeutice. Oamenii inghiteau matisori de pe ramura de salcie pentru a fi feriti de diferite boli, iar batranele se incingeau cu salcia ca sa nu le mai doara salele.
De asemenea, exista si obiceiul ca parintii ii loveasca pe copii cu nuielusa de salcie cand veneau de la biserica, pentru a creste sanatosi si intelepti.
FLORIILE. De Florii, arabii aprind candele, impodobite cu flori, pe care le pun printre frunze de palmier, iar grecii impletesc cruci din tulpini. La popoarele slave este obiceiul ca cei apropiati sa isi daruiasca ramuri de salcie in aceasta zi.
Uumblatul cu ,,Lazarelul" este un obicei raspandit in Muntenia si in partea sudica a tarii. Unul din colindele cantate de fetele care umblau cu Lazarelul era ,,Vin Floriile cu soare si soarele cu Florii. Ce pacat de cel ce moare, fericiti sunt cei ce-s vii!". Acest obicei, intalnit in tara noastra in Muntenia si Dobrogea este intalnit intr-o zona mai vasta a sud-estului Europei.
Floriile. Salcia sfintita apara gospodariaSalcia este nelipsita la sarbatoarea Floriilor, din satul traditional. Salcia este sfintita la biserica, apoi este utilizata in gospodarie. ,,Se punea salcie la ferestrele caselor, apoi se punea la icoane, in nici un caz nu se arunca. De asemenea, matisorii care sunt la salcie in aceasta perioada erau foarte pretuiti", a precizat Victor Munteanu, sef de sectie la Muzeul Etnografic al Moldovei, potrivit evz.ro.
FLORIILE. Asa cum arata muzeograful, ,,salcia este folosita in special in doua mari obiceiuri de primavara, de Blagovestenie sau Buna Vestire si de Florii. Este o planta care se afla in splendoarea ei tocmai in aceasta perioada si care substituie palmierii care nu se gasesc in spatiul nostru geografic", a aratat Victor Munteanu care a adaugat ca astfel de substituiri se regasesc si in alte zone geografice.
De asemenea, ,,un obicei care ce s-a pastrat si este des intalnit este impodobirea gospodariei cu crengute de salcie care se agata la poarta sau in alte locuri, iar dupa ce trec sarbatorile pascale ele se pun la icoana, unde se patreaza pe tot parcursul anului", a aratat Victor Munteanu.
FLORIILE. Dupa ce ramurile de salcie erau sfintite la biserica, matisorii erau impartiti la oameni. Salcia era nelipsita din pomana care se face la Mosii de Florii: ,,Erau duse la biserica si ramuri de salcie dar si de rachita care erau duse apoi in cimitir", dupa cum a mentionat muzeograful, care a adaugat ca ,,in Moldova, din crengutele de Salcie sfantita se faceau coronite care se agatau dupa Paste in pomii fructiferi, pentru belsug".
Un obicei intalnit de Florii este ca persoanele sau copiii care nu au participat la slujba de la biserica sa fie lovite, acasa, cu ramurile de salcie, de catre cei care au fost la slujba in timp ce se spune ,,Nu te palesc eu, ci te palesc matisorii ca sa nu uiti ca de azi intr-o saptamana e Pastele".
FLORIILE. Placinte sau paine, pomana din Sambata FloriilorTot in sambata Floriilor se fac multe copturi, Sambata lui Lazar fiind o zi de comemorare a mortilor, de pomenire, in care se merge la cimitir. ,,Se fac copturi, fie placinte, fie azima, pe care femeile le dau de pomana in Sambata Floriilor. In unele zone se face cate o paine speciala pentru fiecare membru al familiei", a spus Victor Munteanu, care a adaugat ca inainte, familiile erau formate din mai multi membri, sapte, opt persoane, astfel ca era o treaba migaloasa pentru stapana casei sa pregateasca pentru fiecare cate o astfel de paine: ,,Acestea se faceau diferit pentru fiecare membru al familiei, in functie de statutul pe care il avea. Intr-un fel arata painea pentru tata, capul familiei, intr-un fel pentru mama, sau pentru mezinul familiei. De asemenea, intr-un fel arata painea pentru flacai si intr-un fel arata pentru fiice".
FLORIILE. MOSII de FloriiLa Mosii de Florii, femeile fac si placinte pe care le impart mai ales saracilor, fiind pomenit astfel si Lazar. De asemenea, placintele mai erau date mamelor cu copii mici. In unele zone, se face, in Sambata Floriilor, si parastasul lui Lazar, aici fiind inclus si colindul fetelor care primesc oua si pe care apoi le
FLORIILE. In Bucovina este obiceiul ca ramurile de salcie sa fie facute coronita si sa se aseze pe straturile din gradina, <
FLORIILE. O alta categorie de practici arhaice aduc in atentie proprietatile terapeutice ale salciei. Inghititul <
Virtutile apotropaice (protectoare) ale ramurilor de salcie sunt cel mai bine conservate in memoria oamenilor. Fiecare crestin stie ca aceste ramuri sfintite, aduse acasa, trebuiesc puse la icoane (Muntenia, Oltenia, Transilvania) si pastrate astfel peste an. In Moldova este credinta ca <
FLORIILE. Practicile cu functie de purificare a spatiului vital si de alungare a fortelor malefice cu ajutorul ramurilor de salcie determina diverse comportamente rituale, diferentiate zonal. "In Transilvania, Banat si Muntenia casele se afuma cu ramuri de salcie arse, pentru a feri gospodaria de foc <
Multe ar mai fi credintele si obiceiurile romanilor legate de cinstirea ramurilor de salcie. Martori vizuali de spiritualitate straveche, aceste mladite inverzite si sfintite in Duminica Floriilor aduc peste veacuri dovada bivalentei sacre a acestui arbore. Pe de o parte des-coperim ca ramurile de salcie, <
Comments