Forumul de la Davos. Bogdan Aurescu a pledat pentru renuntarea la ambiguitatea strategica in legatur...
"In cadrul dezbaterii, alaturi omologii sai din Slovenia (ministrul de externe Tanja Fajon) si Pakistan (ministrul de externe Bilawal Bhutto Zardari) si de presedintele consiliului director al Freedom House, Jane Harman, seful diplomatiei romane a abordat evolutiile geopolitice actuale, in special problematica raportarii globale la razboiul ilegal dus de Federatia Rusa in Ucraina", se arata in comunicatul citat.
Aurescu a analizat, astfel, realitatea geopolitica actuala din Europa si din lume, pe fondul agresiunii Rusiei impotriva Ucrainei, punand in evidenta modalitati de asigurare a securitatii si stabilitatii globale, intr-un context dominat de crize.
In acest context, seful diplomatiei de la Bucuresti s-a referit la gravitatea crizei de securitate actuale din Europa, precum si la principalele riscuri si provocari pentru sistemul international. A subliniat necesitatea mentinerii ordinii bazate pe reguli, care sa sustina pacea si sa faciliteze rezolvarea problemelor globale.
Potrivit MAE, Bogdan Aurescu a trecut astfel in revista, in deschiderea dezbaterii, transformarile prin care a trecut comunitatea euroatlantica in ultimele decenii, de la procesele de extindere a Uniunii Europene si NATO, pana la crizele ultimilor ani, care au afectat continentul european: criza economica, criza migratiei, pandemia de COVID-19, urmate in prezent de razboiul contra Ucrainei
In context, ministrula evidentiat faptul ca actualul razboi dus de Federatia Rusa in Ucraina include o serie de alte crize suprapuse, incepand cu cea securitara si continuand cu crizele in domeniul energiei si in cel alimentar. Nu in ultimul rand, agresiunea rusa fata de Ucraina reprezinta un atac la adresa parametrilor arhitecturii de securitate euroatlantice si a ordinii internationale bazate pe reguli, precum si a valorilor democratice care stau la baza comunitatii euroatlantice.
In acelasi timp, ministrul de externe roman a evidentiat faptul ca actuala criza generata de razboiul din Ucraina a adus cu sine si o serie de oportunitati pentru intarirea coeziunii securitatii euroatlantice, care ar fi fost de neconceput in urma inainte de razboi, precum acordarea statutului de candidat la aderarea la UE Ucrainei si Republicii Moldova, initierea procesului prin care Finlanda si Suedia urmeaza sa devina state membre NATO, deciziile Summitului NATO de la Madrid privind intarirea posturii NATO de descurajare si aparare pe Flancul Estic, ceea ce a determinat prezenta in Romania a peste 5000 de militari aliati, precum si cresterea alocarilor bugetare nationale pentru aparare, de la 2% la 2.5%, dar si accelerarea eforturilor de diminuare si eliminare a dependentei energetice fata de Rusia.
Totodata, el evidentiat eforturile de sprijin ale Romaniei pentru Ucraina - inclusiv primirea a peste 3.3 milioane de refugiati din Ucraina si tranzitul a peste 11.2 milioane de tone de cereale si produse agricole ucrainene -, precum si necesitatea de a sprijini Ucraina in continuare.
In cadrul discutiilor, raspunzand la o intrebare, ministrul Aurescu a pledat pentru recunoasterea corecta a caracterului actualei agresiuni si a faptului ca Ucraina este victima agresiunii ruse, iar orice negociere de pace, care trebuie sa inceapa doar in momentul in care Ucraina decide acest aspect, avand in vedere violarea integritatii sale teritoriale, trebuie sa inceapa de la aceasta realitate.
De asemenea, seful diplomatiei romane a evidentiat faptul ca amenintarea rusa la adresa parametrilor arhitecturii de securitate euroatlantice, cu impact si asupra ,,Sudului Global", precum si la adresa valorilor democratice, reprezinta o miza esentiala a unor eventuale discutii de pace.
Din acest punct de vedere, ministrul de externe a evidentiat faptul ca, in conditiile actuale, comunitatea internationala nu-si poate permite o pozitie de ambiguitate strategica in legatura cu razboiul din Ucraina. Din acest punct de vedere, ministrul Bogdan Aurescu a evidentiat faptul ca arhitectura de securitate fundamentata pe Actual Final de la Helsinki, din 1975, ramane valabila, fiind imperios necesara apararea acestei arhitecturi si a valorilor fundamentale ale comunitatii euroatlantice, inclusiv prin crearea unor mecanisme eficiente de sanctiune, pentru a raspunde la situatiile de incalcare grava a dreptului international, asa cum a facut Rusia.
In interventia de la finalul sesiunii, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a subliniat faptul ca razboiul dus de Federatia Rusa in Ucraina se desfasoara in afara limitelor ordinii internationale bazate pe reguli, care nu trebuie modificata din acest motiv, ci, dimpotriva, aparata in fata provocarilor venite din partea celor care incearca sa submineze aceasta ordine. Atacul contra acestei ordini globale nu poate justifica schimbarea ordinii globale. Totodata, potrivit sefului diplomatiei romane, o discutie privind Actul Final de la Helsinki nu este adecvata in acest moment, dar ar putea interveni in jurul aniversarii de 50 de ani de la adoptarea Actului Final de la Helsinki, in 2025, in conditiile in care razboiul din Ucraina se va fi incheiat pana atunci si vor putea fi extrase lectiile invatate din aceasta criza si din crizele asociate.
Bogdan Aurescu a participat, in perioada 19-20 ianuarie 2023, la cea de a 53-a editie a Forumului Economic Mondial (World Economic Forum - WEF), organizata la Davos-Klosters, in Elvetia.
Reuniunea din acest an, care s-a desfasurat in perioada 16-20 ianuarie 2023, a adus impreuna peste 2.700 de lideri si experti din 130 de tari, inclusiv sefi de stat si de guvern, intr-un moment in care lumea se confrunta cu un cumul de crize, ceea ce evidentiaza mai mult ca oricand necesitatea de dialog si cooperare in cadrul comunitatii internationale.
Comments