Hai sa ne cunoastem tara, asa cum este!
Iohannis isi redescopera tara pe care o conduce de aproape cinci ani. Dancila ia un prim contact real cu tara pe care o guverneaza. Romania este acum un fel de Caracal, iar haosul din sistemul judiciar seamana cu dezordinea din casa groazei in care un monstru cu aparenta de om a ucis doua tinere.
Dupa sedinta CSAT presedintele Klaus Iohannis a facut o radiografie a institutiilor implicate in operatiunea de la Caracal.
Este ceva ce depaseste orice imaginatie. Conform celor prezentate de presedintele republicii, traim intr-o tara in care institutiile statului sunt vraiste. Presedintele are perfecta dreptate. Nu poate fi contrazis, dar intrebarea este de ce seful statului nu a sesizat pana acum ce fel de tara este Romania? De ce presedintele nu a tras semnale de alarma in urma cu doi ani, cu trei ani, cu patru ani? De ce abia la sfarsitul mandatului, aflat in campanie electorala, striga ca din gura de sarpe? Sa nu fi avut presedintele informatii privind modul in care functioneaza institutii ale statului dintre cele mai importante? Abia acum descopera adevarata fata a tarii?
Acum se iveste ocazia sa vada ce inseamna „viteza de reactie”. Adevarul este ca timp de aproape cinci ani presedintele Iohannis s-a miscat cu aceeasi viteza cu operatorii de la 112, in acelasi ritm, cu aceleasi ezitari ca politistii si procurorii care au stat o noapte intreaga la poarta criminalului Dinca. Legea, zic ei, nu le permitea sa-l deranjeze pana la ora sase dimineata.
Ce sa spunem despre Viorica Dancila? Dupa ce a scapat din stransoarea ca de sarpe constrictor, cand lumea politica parea linistita, a descoperit ca asa cum nu este mare minune sa fii prim ministru nu este mare scofala sa fii seful statului.
Trebuie sa aflam care este realitatea, spune premierul Dancila. Asadar pana acum nu cunostea adevarata fata a tarii al carei presedinte vrea sa fie.
Asa cum Klaus Iohannis parea sa dormiteze linistit, putea si ea sa faca la fel. Prin urmare si-a aranjat apele in PSD pentru a fi desemnata candidat prezidential.
A aparut cazul de la Caracal si totul s-a intors pe dos. Romania si-a aratat fata pe care nu dorea sa o vada nimeni. Abia desemnat ministru de Interne, Nicolae Moga si-a dat demisia la sase zile de la ocuparea functiei. Nu-si imagina ca sistemul este atat de putred.
Cand apare o situatie exceptionala tara nu se mai prezinta ca un lac linistit, ci ca un camp de lupta. Toata lumea sare ca arsa. Presedintele anunta solutii, improvizeaza un plan de masuri. Guvernul intra in sevraj, functionarimea din domeniul afectat este cercetata, amenintata, pusa sub presiune, sfarsind prin a fi timorata pana la paralizarea sistemului. In fond, nimeni nu face altceva decat sa se agite. Suntem si acum in fata unei agitatii sistemice, in centrul atentiei, la stalpul infamiei, sunt pusi functionarii de la 112, politistii si procurorii care se descopera acum ca nu-si fac datoria.
Demiterile si demisiile curg pe banda rulanta. La fel curg si amenintarile cazute peste capetele din sistem de la cel mai inalt nivel.
Dincolo de harababura declaratiilor, sistemul judiciar isi tradeaza vulnerabilitatile: legi care incaleca alte legi, ordine care contrazic legile, lasand interpretarea lor la cheremul fiecaruia. Peste neclaritatea legilor si ordinelor se asterne lipsa de profesionalism, slaba pregatire a personalului. Acesti indivizi care dorm in cizmele statului, actionand cam la fel in toate cazurile ca la Caracal, statul a considerat ca se spetesc muncind si ii pensioneaza la 45 de ani. Le dau si pensii speciale, de mii de euro pe luna. De fapt, dupa pensionare, isi gasesc cate o slujba tot la stat. Asta-i sistemul.
Daca se considera ca este bun sa ramana asa cum este. Dar sa ne pregatim sufleteste pentru noi drame.
Comments