In ciuda demonizarii, nimic extrem in programul Frontului Popular francez. Politica fata de Ucraina...
Dupa rezultatele dezastruoase ale aliantei prezidentiale de la alegerile europene, presedintele francez Emmanuel Macron a rasturnat intr-o singura noapte peisajul politic francez, dizolvand camera inferioara a Parlamentului Francez si anuntand alegeri anticipate. In campanie, Macron a coordonat retorica de demonizare a aliantei de stanga, noul Front Popular, care a iesit pe locul doi in rezultatele primului tur al alegerilor legislative.& &
Ciprian Sorin Constantinescu este jurist si analist de politici publice. Este licentiat in drept si stiinte politice al Sciences Po Paris si a absolvit masterul ,,Global Business Law and Governance" al Sciences Po Paris in parteneriat cu Columbia Law School.
Acesta este primul sau articol publicat in Libertatea, in calitate de contributor
Macron a urmarit sa puna noul Front Popular pe un picior de egalitate cu extrema dreapta. Adevarul este insa ca programul si discursul noului Front Popular sunt tipice unui discurs moderat de stanga, dezmintind atat acuzatiile macroniste (,,eu sau razboiul civil"), cat si discursul preluat fara prea mare efort critic de o buna parte a presei romanesti.
Strategia fricii adoptata de Macron, relatata si in presa romaneasca fara prea multa introspectie critica, trebuie confruntata cu realitatea programului Frontului Popular: masurile propuse in programul de guvernare, pregatit in doar cateva zile, sunt departe de a fi radicale sau chiar extreme.
Si daca va ajunge la guvernare, Frontul Popular nu va schimba nimic in politica franceza fata de Ucraina si flancul de Est al NATO. Pentru Romania, o victorie a Frontului ar putea prezenta o alternativa serioasa de politici publice la vocile care cer revenirea la setul de politici economice caracterizate de austeritate, dereglementare si slabirea serviciilor publice si devalorizarea muncii in beneficiul speculatiei financiare si al rentei imobiliare.
Dizolvarea Adunarii Nationale: un pariu pe care Macron l-a pierdut din turul I
Presedintele Macron a sperat ca socul dizolvarii sa produca o restructurare a coalitiei guvernamentale pentru a include si mai multi politicieni care apartin asa-zisului ,,arc republican", definit de Macron drept toti politicienii francezi care nu apartin extremei drepte reprezentate de Frontul National (actualmente ,,Rassemblement national", RN) sau stangii radicale reprezentate de Franta Nesupusa (LFI).
Perioada de campanie oferita partidelor - de doar doua saptamani - avea drept scop producerea haosului general in randul partidelor si repetarea scenariilor din 2017 si 2022, in care poporul francez a ales blocul central, de frica Frontului National - singura alternativa posibila.
Dreapta republicana aflata intre ciocanul macronist si nicovala lepenista, a produs scene de comedie politica demne de telenovelele politice ale dreptei radicale din Romania, cu un Eric Ciotti (liderul Republicanilor, partidul traditional de dreapta) care se baricadeaza in sediul partidului pentru a nu fi demis de propriul Birou Politic in urma deciziei sale unilaterale de a se alia cu Frontul National al lui Le Pen.&
La stanga, Macron pariase pe un scenariu similar, fortand politicienii de stanga moderata sa aleaga intre el si Melenchon, controversatul tribun al stangii radicale, care se bucura insa de o enorma popularitate in randul claselor populare urbane.
Spre surpriza tuturor, stanga, profund divizata de dezbaterile din jurul atacurilor de la 7 octombrie, a reusit sa se reuneasca sub steagul unui nou Front Popular, utilizand o referinta istorica ce renaste memoria Frontului Popular din 1936, alianta ,,contra naturii" intre liberali, socialisti si comunisti care a adus francezilor saptamana de lucru de 40 de ore, concediile platite, asigurarea de somaj, educatia publica generalizata, nationalizarea cailor ferate si sportul de masa.&
Natura ampla a aliantei de stanga, fara precedent in istoria recenta a Frantei, include tot peisajul de centru si centru stanga de la partidul centrist si social-liberal Place publique pana la partidul revolutionar anticapitalist NPA.
O viziune economica axata pe stimularea cererii si a investitiilor publice
Programul Frontului Popular din 2024 nu propune nici nationalizari, precum programul stangii unite in jurul fostului presedinte socialist Francois Mitterrand in 1981, nici reforme sociale radicale, precum saptamana de 35 de ore propusa de coalitia de stanga condusa spre victorie de Lionel Jospin, prim-ministru socialist sub presedintia lui Jacques Chirac, in 1997.
Din acest punct de vedere, programul economic la Frontului Popular este situat la dreapta celor din 1981 si 1997, si este incomparabil cu programul radical al Frontului Popular din 1936.
Frontul Popular a decis sa-si imparta programul in trei mari capitole: masuri luate in primele 15 zile, masuri luate in primele 100 de zile, si masuri prevazute pentru restul duratei legislaturii. Impreuna cu masurile, un document de viziune macroeconomica - o premiera in campanie - facut cu ajutorul unor economisti francezi renumiti la nivel international precum Thomas Piketty, Esther Duglo, Julia Cage sau Michael Zemmour.
In document, Frontul Popular isi asuma deschis inlocuirea politicilor economice bazate pe stimularea ofertei cu politici publice bazate pe stimularea cererii.
Marile investitii publice promise de coalitia de stanga au cuprins sfere precum sanatatea, educatia, cercetarea, cultura, locuintele sociale si intermediare, si sportul. Investitii masive in infrastructura de cai ferate
In mod notabil, programul Frontului Popular vorbeste de necesitatea instaurarii unui model de planificare economica in subiectele tranzitiei ecologice si energetice, precum si in domeniile imobiliarelor, ale urbanismului si ale suveranitatii industriale.
Insa politicile propuse aici de Frontul Popular nu se deosebesc de cele propuse de Macron in 2022, care a reinfiintat Inaltul Comisariat pentru Planificare si a schimbat titlul prim-ministrului pentru a-i adauga titulatura de ,,insarcinat cu planificarea ecologica si energetica".
Masurile sociale, prevazute a fi adoptate in primele 15 zile si atacate atat de blocul central cat si de Frontul National, propun cresterea salariului minim si revalorizarea muncii prin descurajarea veniturilor din dividende si chirii, precum si abandonarea reformei de pensii impuse de Macron in 2023, fara a reveni insa complet la sistemul de dinainte: stanga propune ca muncitorii industriali si cei cu conditii de munca deosebite sa poata iesi la pensie la 60 de ani pe principiul stagiului complet de cotizare, fara a risca sa piarda din valoarea pensiei din cauza iesirii timpurii. Pentru profesiile intelectuale, varsta nu va fi de 60 de ani.
Finantarea programul de guvernare, pusa in sarcina celor care au castigat de pe urma crizelor ultimilor ani
Printre masurile menite sa atraga bani in trezoreria Statului, se numara marirea impozitului progresiv pe venit pe salariile care trec de 4.000 de euro brut, eliminarea reducerilor de impozite si a ajutoarelor de stat pentru companiile care nu se angajeaza sa investeasca in tranzitia ecologica, schimbarea impozitarii mostenirilor, impunerea unui impozit pe marile averi, sau instaurarea unei taxe kilometrice pe produsele importate din afara UE.
Regulile de drept ale Uniunii europene, mai ales libertatea garantata circulatiei capitalului, au trebuit sa fie luate in cont in formularea politicilor fiscale ale Frontului Popular, mai ales in contextul in care, sub presiunea partidului socialist si al lui Raphael Glucksmann, nimic din programul Frontului nu pune sub semnul intrebarii regulile europene actuale.
Atat blocul centrist, cat si urmasii Frontului National, acuza Frontul Popular de debandada fiscala si promit prabusirea pietelor si a pozitiei financiare a Frantei in caz de victorie a stangii. Dar aceste acuzatii se fac greu auzite in fata unui guvern macronist care a imprumutat pe pietele financiare peste 650 de miliarde de euro din 2020 si care au fost folositi nu numai in investitii publice, dar si in ajutoare de stat pentru sectorul privat pentru a putea cumpara, macar partial, pacea sociala in timpul crizelor succesive la care asista tara.
Cu un deficit de 5,5% in 2023, Franta a fost criticata de Comisia europeana pentru indisciplina bugetara. Desi coalitia de stanga nu promite disciplina bugetara visata de comisia de la Bruxelles, aceasta sustine insa ca exista ,,datorie publica buna" si ,,datorie publica proasta", si argumenteaza ca programele de investitii publice finantate pe datorie vor aduce economiei franceze suficiente resurse inapoi cat sa acopere costurile imprumutului.
Oamenii, mai importanti decat ideile
Despre cresterea personalismului in dauna dezbaterilor pe idei in politica franceza s-au scris multe in presa din Hexagon, mai ales in timpul campaniei pentru europene, cand retelele sociale precum TikTok au inceput sa joace un rol determinant in tendintele electorale.
Frontul Popular a refuzat sa propuna publicului un nume de potential prim-ministru, spre deosebire de blocul centrist si de Rassemblement National (fostul Front National), care i-au inaintat drept candidati pentru functia de prim-ministru pe Gabriel Attal (prim-ministrul in exercitiu) si pe Jordan Bardella.&
Decizia poate fi vazuta drept o eroare tactica in peisajul politic actual, pentru ca aceasta a oferit mult combustibil blocului centrist, dar si mass-mediei controlate de oligarhul de extrema-dreapta Vincent Bollore, care au pornit o campanie de frica cu privire la posibilitatea ajungerii la Matignon a controversatului politician Jean-Luc Melenchon, care a reusit sa faca scoruri onorabile (19% si 22%) atat la prezidentialele din 2017, cat si la cele din 2022.
Principal combustibil pentru demonizarea Frontului Popular
In cei doi ani scursi de la alegerile din 2022, partidul de stanga fondat de Melenchon a adoptat o atitudine combativa, incalcand deseori normele de conduita ale Adunarii si facand politica intr-un mod vazut drept ,,ofensator" si ,,haotic" de catre establishmentul politic francez. Dar comportamentul acestora nu difera cu nimic de alte miscari politice anti-establishment din Europa, de dreapta precum si de stanga. Modul de a face politica al LFI, desi greu de digerat pentru persoanele care-si aroga un anumit nivel de educatie, de capital cultural sau social, a dovedit insa empiric ca e capabil sa repolitizeze parti ale Frantei care fusesera abandonate atat de politicienii de stanga cat si de cei de dreapta. Este totodata partidul capabil sa aduca in parlament cele mai diverse categorii sociale, de la juristi si intelectuali publici, la femei de serviciu si soferi de autobuz.
Totodata, parlamentarii LFI au sustinut, in ultimii ani, manifestarile impotriva coalitiei guvernamentale, si au criticat vehement reactiile politiei si ale jandarmeriei de-a lungul anilor presedintiei lui Macron. De altfel, Consiliul Europei si-a exprimat deja ingrijorarea anul trecut cu privire la modul in care fortele de ordine recurg la folosirea fortei, mai ales in cadrul grevelor impotriva reformei pensiilor.
Acuzatiile de antisemitism adresate de blocul central si o parte a mass media catre Frontul Popular raman totusi cel mai sensibil subiect pentru coalitia stangii franceze. Franta, tara care are deopotriva cele mai numeroase comunitati evreiesti si arabe din Europa, a devenit victima importarii conflictului israelo-palestinian atat de dreapta identitara, care vede in conflict o ,,cruciada" a ,,civilizatiei iudeo-crestine" in fata ,,asaltului musulman", cat si de stanga radicala a lui Melenchon, care spera astfel sa mobilizeze clasele muncitoare cu origini din fostele tari colonizate.
Atat centrul, cat si dreapta au incercat recuperarea politica a teribilului viol antisemit al unei copile de etnie evreiasca in varsta de 12 ani de catre doi alti baieti de 13 ani. Dezbaterea publica s-a mutat insa in alta parte dupa ce s-a aflat ca agresorii erau ,,francezi de origine europeana".
Temele invizibile ale campaniei
Consumul de droguri, si in special cel de cocaina in randul claselor sociale privilegiate, e in plina expansiune in Franta, la fel ca in restul Europei. Din pacate, niciunul din cele trei blocuri nu se preocupa de acest fenomen ingrijorator, fiind fie silentiosi, cum e cazul stangii si al centrului, fie promitand in mod robotic mai multa autoritate pentru fortele de ordine, cum face extrema-dreapta.
Primesc putina atentie din partea celor trei blocuri si alte subiecte de actualitate, precum inteligenta artificiala, sistemele financiare alternative si criptomonedele, sau viitorul digitalizarii serviciilor publice, un subiect caruia totusi coalitia lui Macron ii acordase o atentie considerabila in trecut.
Sustinerea Ucrainei si a flancului de est, parte din programul Frontului Popular
Situatia actuala din Franta pare sa sugereze sfarsitul coalitiei guvernamentale, iar cele mai probabile scenarii care se anunta implica ori inceputul unei perioade lungi de instabilitate si de crize politice (niciunul dintre cele trei blocuri nefiind capabil sa guverneze singur), ori victoria coalitiei de extrema-dreapta formata in jurul lui Jordan Bardella. In cazul improbabil, dar din ce in ce mai imaginabil al victoriei Frontului Popular, principalele schimbari se vor intampla in politica interna, cu impact important asupra economiei Uniunii Europene.
Un lucru sigur e faptul ca Frontul Popular nu va schimba nimic in relatia Frantei cu Ucraina si cu tarile de pe flancul de Est al NATO: sustinerea neconditionala financiara si militara a Ucrainei a fost inclusa in programul Frontului Popular sub presiunea lui Raphael Glucksmann, a socialistilor si a ecologistilor. Nu acelasi lucru se poate spune despre Frontul National, care inca are in randurile lui politicieni care vorbesc codificat despre pacea cu Rusia, numai saptamana asta Bardella promitand oprirea livrarii ,,tipurilor de armament care incurajeaza escaladarea conflictului".
Dar oricare va fi scenariul care se va dovedi realist, pentru Franta se anunta in continuare o perioada de tensiune sociala si crize politice, care vor avea repercusiuni asupra intregii Uniuni Europene, alimentand paralizia crescanda a continentului european in fata provocarilor interne si internationale.
Foto: Profimedia
Comments