Interviu | Festivalul care revitalizeaza statiunea Govora: ,,Lucram impreuna cu comunitatea si vizit...
Evenimentul intitulat Zilele Arhitecturii Balneare are loc la mijlocul lunii iulie in statiunea Govora. ,,O saptamana intreaga de activitati intergenerationale care activeaza atat patrimoniul cultural, cat si cel natural al statiunii" este sinteza propusa de organizatori, care au acordat un interviu publicistului Vasile Ernu.
Echipa este formata din Stefania Tirca, Irina Leca, Catinca Manaila, Roxana Mazilu, Bianca Oneata si Radu George Tirca. Radu si Stefania sunt arhitectii din spatele Atelier Govora, doctoranzi in arhitectura. Au inceput sa studieze evolutia si patrimoniul statiunii in 2019, in timpul proiectului de diploma la Universitatea de Arhitectura si Urbanism ,,lon Mincu".
Irina Leca este istoric de arta si manager cultural, cu un master in managementul patrimoniului la Central European University, si s-a alaturat echipei in 2020 ca director de proiecte. Catinca a absolvit si ea acelasi master, cu focus pe istorie urbana. S-a alaturat echipei in 2021 si se ocupa de interpretarea, promovarea si comunicarea patrimoniului arhitectural.
Roxana este specialist in comunicare si autoarea platformelor online dedicate cunoasterii istoriei si promovarii statiunii Baile Govora. Bianca este absolventa de comunicare la Unistra (Universitatea din Strasbourg). Bianca si Roxana s-au alaturat echipei in 2022 si, asemenea lui Radu, au crescut in Baile Govora.
Libertatea: Asociatia Studiogovora anunta cu entuziasm editia a V-a a Zilelor Arhitecturii Balneare la Govora, in perioada 8-14 iulie 2024. Cand a aparut aceasta initiativa si care este menirea ei?
Catinca Manaila: Am pornit Zilele Arhitecturii Balneare acum cinci ani pentru a populariza valorile patrimoniului din statiune. Ne-am dat seama ca putem face interventii arhitecturale si strategii pentru patrimoniu, insa e nevoie si de lucru la firul ierbii - am vrut sa lucram impreuna cu comunitatea si vizitatorii pentru a contura viitorul locului. Totodata, a fost important pentru noi sa oferim publicului perspective diferite asupra cladirilor valoroase, dar nefolosite, prin activarile pe care le organizam - seri de film, proiectii, concerte. Una peste alta, Zilele Arhitecturii Balneare la Govora spera sa atraga noi entuziasti ai patrimoniului, oferind numeroase oportunitati de petrecere a timpului liber si totodata de explorare a unor noi fatete culturale locale.
- Avem in Romania o traditie in arhitectura balneara. Care ar fi componentele ei principale? Cand a inceput, ce este specific si cum s-a dezvoltat ea?
Radu Tirca: Felul in care au fost construite statiunile s-a croit dupa aspiratiile si posibilitatile fiecarui loc, dar a existat o moda a timpurilor care a dat tonul peste tot in Europa. In secolul al XIX-lea, mersul la bai pe timp de vara era ceva important, o activitate pe care doar oamenii privilegiati o aveau, iar statiunile au fost create ca locuri romantice, de odihna, foarte confortabile, si pitoresti, si exotice in acelasi timp.&
Cladirile construite acolo incercau sa iasa din tiparele obisnuite ale oraselor si combinau foarte multe stiluri si elemente, incercand sa fie atragatoare pentru vizitatori. La Govora, arhitectura balneara a folosit traditional lemnul sub diverse forme, fiindca era un material la indemana, cunoscut de mesterii locali. Acestia au adus in statiune multe decoratii specifice locale si multe influente franceze. Dar nu oricum, ci si-au dat silinta sa le combine intr-un mod mai elevat, mai rafinat si mai complex. Principalul interes era ca aceste cladiri frumoase, impreuna cu peisajul natural, sa contribuie la prestigiul statiunii si la vindecarea vizitatorilor.
- Situatia statiunilor balneare de la noi e grava - adica e un sentiment de abandon. Cum stam cu arhitectura, cu mostenirea arhitecturala la acest capitol?&
Stefania Tirca: E adevarat ca la Govora in special, cele mai multe cladiri istorice nu sunt folosite - putem spune ca au avut si vremuri mai bune. Iar cladirile noi nu urmeaza o strategie sau o directie care sa puna in valoare locul si autenticitatea. Exista un potential enorm de a redeveni destinatii ale sanatatii si relaxarii, dar este necesar un efort comun sustinut. Noi ne axam mult fix pe ideea ca, fara patrimoniu, statiunile nu isi pot construi un viitor durabil. Vrem sa aratam cat de multe am avea cu totii de castigat daca am avea grija de aceasta mostenire.
- Ce ar trebui facut la acest capitol? Exista proiecte de conservare, de reabilitare a unor centre balneare? Sau totul e abandonat?
Catinca Manaila: Exista o miscare catre revitalizarea unor statiuni balneare din tara, lumea stie si vrea sa se imbunatateasca situatia statiunilor, dar impresia este ca proiecte sunt destul de putine. Sunt infrastructuri turistice mari, multe cladiri de patrimoniu, pe care nici un actor separat nu le poate activa de unul singur. Este nevoie de o colaborare si coordonare intre autoritati, sectorul privat si ONG-uri pentru a pune in practica proiecte care sa dezvolte sustenabil aceste orase.&
Radu Tirca: Avem multe idei si exista si cateva proiecte la care lucram pentru renovarea sau constructia unor cladiri, insa le putem numi cazuri izolate deocamdata. Ele vor ajuta la imbunatatirea cadrului general, insa pentru schimbari majore este necesar un proces amplu, care se va intinde pe o perioada lunga.
Lucrurile nu se pot transforma peste noapte si nici nu ar fi dezirabil sa se intample asa. Noi la Studiogovora incurajam abordari interdisciplinare, care sa aiba in vedere si partea sociala, culturala, economica s.a.m.d. a interventiilor. Ca asociatie, ne-am propus sa avem o serie de microinterventii care sa aduca mai multa calitate spatiilor publice si care sa fie un exemplu de abordare. Cel mai cunoscut este Foisorul Interbelic, iar anul acesta lucram cu un izvor abandonat din anii '80.
- Voi va ocupati in mod special de Baile Govora. Care este istoria acestei colaborari? Ce se mai afla la Baile Govora? Ce se mai poate pastra?
Catinca Manaila: Initiatorii Studiogovora sunt localnici, iar inceputul proiectelor echipei la Govora se trage din proiectele de diploma in arhitectura ale colegilor Radu si Stefania Tirca. Obiectivul lor a fost conservarea specificului arhitectural local si revitalizarea multelor cladiri istorice valoroase din statiune.&
In acest demers s-a alaturat apoi Irina Leca, istoric de arta si manager cultural cu o pasiune pentru patrimoniu. Aducem impreuna comunitatile profesionale, localnicii si administratia pentru a salva ce mai exista - si nu e putin. Avem inca numeroase cladiri care au multe de oferit statiunii - ca spatii de cazare, pentru cultura sau alte servicii.&
- Ati publicat un volum exceptional - Ghid de bune practici: Baile Govora. Foarte bine documentat si cu diverse recomandari pentru pastrarea specificului local etc. Cum a aparut el si care e menirea lui?
Radu Tirca: Ghidul a aparut dintr-o nevoie de a veni in ajutorul tuturor celor care se gandesc la reparatii, constructii sau amenajari pentru proprietatile lor. E un set de ,,reguli" de baza pe care oricine ar trebui sa le cunoasca atunci cand vine vorba de Govora si adreseaza intrebari firesti care apar des la inceputul unui proiect: cum procedam cu tamplariile? Ce ar trebui sa avem in vedere cand facem interventii la fatade? Ce prioritizam?&
Ne-am dorit ca el sa fie un punct comun in discutia dintre proprietari, autoritati si specialisti si toata lumea sa se poata baza pe niste directii comune si usor de inteles. Se pot gasi in el foarte multe sfaturi practice, de la gradina la acoperis si, desi recomandam tuturor sa intrebe arhitectii inainte de toate, stim ca de multe ori, oamenii sunt nerabdatori sau apeleaza direct la un constructor.
- Ce se intampla in cadrul Zilelor Arhitecturii Balneare la Govora (ZABG)?&
Catinca Manaila: Avem chiar o saptamana intreaga de activitati. Poate oamenii au impresia ca mersul la statiune e doar pentru motive medicale - noi incercam sa schimbam aceasta perceptie prin programul ZABG. Avem filme, tururi ghidate tematice (de la arhitectura pana la lilieci), ateliere de dezvoltare comunitara, concert de jazz. In serile de weekend, AMURAL face video-mapping si performance, avem expozitii pe toata durata evenimentului. Prin partenerii cu care lucram am vrut sa facem evenimentul accesibil mai multor generatii de localnici si turisti - sa avem cate ceva potrivit pentru copii, pentru varstnici si pentru tinerii din oras.
- Exista locuri de cazare, de odihna, restaurante?
Roxana Mazilu: Vizitatorii gasesc cazare, restaurante si terase de tipologii diverse. Exista vile, hoteluri cu spa si pensiuni mai retrase pe dealurile din jur. Toate ofera si optiuni de luat masa, iar recent am descoperit ca foarte aproape de Baile Govora exista si puncte gastronomice locale. Cat despre odihna, intregul oras si peisajul in care e amplasat ofera asta din plin - de la aer la vegetatie, Govora chiar e un loc unde sa evadezi. Exista si un strand cu un bazin mare cu iod si doua mai mici cu apa dulce si unde turistii se pot caza la casutele de diferite dimensiuni aflate chiar langa padure.
- Cum vedeti reabilitarea unui astfel de loc - Baile Govora mai au viitor? Ce fel de viitor?&
Echipa: Orice loc are un viitor, statiunea nu o sa fie abandonata pur si simplu, exista inca o cerere pentru acest tip de turism - de odihna, tratament, evadare din orase. Misiunea noastra este sa punem pe masa optiuni in care viitorul Bailor Govora tine cont de patrimoniul sau construit - care nu a fost alterat semnificativ prin sistematizare in timpul socialismului - si sa incurajam toti actorii implicati sa vada beneficiile reale ale unui loc cu istoria Bailor Govora. Credem ca tocmai aceasta istorie, care inca se poate vedea la o simpla plimbare prin oras, este ceea ce diferentiaza Govora de alte statiuni invecinate si ar fi pacat ca tocmai acest specific local sa se piarda din inconstienta si nepasare.
Fotografii: Marius Vasile
Comments