Jens Stoltenberg acuza: ,,Doar 7 state, din cele 30 membre, aloca 2% din PIB pentru aparare"
Vladimir Putin nu are planuri imediate de pace in Ucraina, astfel ca Occidentul trebuie sa se pregateasca pentru a furniza ajutor letal Kievului pentru mult timp de acum incolo, iar statele NATO ar trebui sa aloce cel putin 2 la suta din PIB pentru cheltuielile militare, a declarat secretarul general al Aliantei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, intr-un interviu pentru The Guardian.
Seful NATO, Jens Stoltenberg, avertizeaza ca Vladimir Putin este angajat intr-un "razboi de uzura" in Ucraina si de aceea si-ar dori ca membrii NATO sa fie de acord, la urmatorul summit al aliantei, ce va avea loc in iulie, la Vilnius, sa cheltuiasca cel putin 2% din PIB pentru aparare.
Raportul anual al NATO, publicat marti, a recunoscut ca doar sapte din cele 30 de state membre - SUA, Marea Britanie, Polonia, Grecia si tarile baltice - au indeplinit obiectivul actual de cheltuieli pentru aparare de 2% din PIB in 2022. Franta, cu 1,89%, si Germania, cu 1,49%, nu au reusit sa atinga acest obiectiv, desi ambele s-au angajat sa le creasca.
La inceputul acestei saptamani, membrii UE au convenit sa furnizeze Ucrainei un milion de cartuse de munitie, provizii suficiente pentru aproximativ sase luni. In perspectiva summitului NATO de la Vilnius, Stoltenberg spune ca si-ar dori ca membrii NATO sa fie pregatiti sa cheltuiasca mai mult pentru a inversa invazia Rusiei.
La summitul nostru de la Vilnius, din iulie, ma astept ca aliatii sa convina asupra unui nou angajament, mai ambitios, de investitii in aparare, cu un minim de 2% din PIB care sa fie investit in apararea noastra", a declarat Stoltenberg la momentul publicarii raportului anual al NATO. Potrivit unor surse din NATO, ar fi de asteptat ca toti membrii sa fie de acord cu acest prag minim de 2 la suta din PIB stabilit pentru cheltuielile militare.
,,PUTIN PLANUIESTE SI MAI MULT RAZBOI"
Luptele aprige, care se concentreaza in prezent in jurul orasului Bahmut, din estul Ucrainei, demonstreaza ca Rusia este dispusa "sa trimita mii si mii de soldati in plus, sa faca multe victime pentru niste castiguri minime", a aratat seful NATO in interviul pentru The Guardian. "Presedintele Putin nu planuieste pacea, el planuieste mai mult razboi", a continuat Stoltenberg, subliniind ca Rusia isi mareste productia industriala militara si "se apropie de regimuri autoritare precum Iranul sau Coreea de Nord si altele, pentru a incerca sa obtina mai multe arme".
Prin urmare, SUA, Marea Britanie, Franta, Germania si alte state occidentale trebuie sa fie pregatite sa sprijine Ucraina cu arme, munitie si piese de schimb pe o perioada lunga de timp. ,,Nevoia va continua sa existe, pentru ca acesta este un razboi de uzura; este vorba despre capacitatea industriala de a sustine sprijinul", a explicat secretarul general al NATO.
In prezent, razboiul este atat de intens, incat utilizarea de catre Ucraina a obuzelor de artilerie - intre 4.000 si 7.000 pe zi, fata de 20.000 ale Rusiei - depaseste productia occidentala actuala. ,,Rata actuala a consumarii munitiei este mai mare decat rata actuala de productie", dar noile contracte incheiate ar putea face ca acest lucru sa se schimbe, spune Stoltenberg.
CHINA TREBUIE DESCURAJATA SA FURNIZEZE ARME RUSIEI
La fel de important, mai spune seful NATO, ar fi ca Beijingul sa fie descurajat sa furnizeze arme Rusiei, pentru ca Moscova, la randul ei, duce lipsa de munitii-cheie. China, al carei lider, Xi Jinping, a vizitat Moscova la inceputul saptamanii, a fost informata de membrii NATO ca vor exista "consecinte" daca va furniza ajutor letal Moscovei.
Un efort serios al Chinei de a actiona ca mediator in conflict trebuie sa fie insotit de o incercare de "a intelege perspectivele Ucrainei" si de a se "angaja in dialog direct cu presedintele Zelenski", a mai declarat seful NATO. Dar, desi a salutat orice initiativa de pace, el atrage atentia ca Beijingul nu a condamnat inca invazia rusa.
Stoltenberg considera, pe de alta parte, ca Occidentul a furnizat suficiente echipamente militare, inclusiv tancuri, vehicule de lupta si artilerie cu rachete, "pentru a le permite ucrainenilor sa recucereasca teritorii si sa elibereze tot mai mult teren" confiscat de Rusia dupa invazia initiala din februarie 2022. Scopul, a subliniat el, a fost "de a le permite ucrainenilor sa lanseze o ofensiva si sa recucereasca teritoriul", dar, a precizat el, NATO nu este parte in conflict, iar membrii aliantei au luat propriile decizii privind furnizarea de arme si au lasat calculele de pe campul de lupta in seama comandantilor ucraineni.
VOR AJUNGE AVIOANELE F-16 IN UCRAINA?Tocmai de aceea, seful NATO nu a exclus ca statele membre sa mearga si mai departe, trimitand F-16 sau alte avioane occidentale in Ucraina, dupa apelul emotionant pentru "aripi pentru libertate" lansat de presedintele Volodimir Zelenski in februarie. Zilele trecute, Polonia si Slovacia au fost de acord sa ofere 17 avioane MiG-29 de standard sovietic, dar numarul total disponibil este mic."Ar trebui sa continuam sa abordam nevoia de mai multe capabilitati", a declarat Stoltenberg, subliniind ca, in ciuda unui aparent refuz initial al presedintelui american, Joe Biden, de a trimite avioane de lupta fabricate in SUA, "nu s-a luat nicio decizie in privinta F-16".
CUM RAMANE CU ADERAREA SUEDIEI LA NATO
Pe de alta parte, in ceea ce priveste aderarea Suediei la NATO, Stoltenberg da asigurari ca se fac totusi niste progrese, in ciuda faptului ca Turcia blocheaza aderarea acesteia, dar permite in acelasi timp Finlandei sa continue.
Stoltenberg nu considera ca esecul aderarii Suediei, in care a investit mult timp, este un esec personal. S-au inregistrat unele progrese limitate, a spus el, aratand ca NATO a reusit sa reia intalnirile si consultarile cu Ankara si Stockholm.
Suedia se afla, de facto, "la masa NATO", spune Stoltenberg, deoarece a fost invitata la ultimul summit in calitate de oaspete si a obtinut garantii de securitate din partea unor membri ai Aliantei.
JENS STOLTENBERG CONFIRMA CA VA PARASI FUNCtIA IN OCTOMBRIE
Dupa aproape noua ani in functia de secretar general al NATO, Stoltenberg, fost prim-ministru al Norvegiei, a reconfirmat pentru The Guardian ca va pleca definitiv in octombrie, dupa ce mandatul sau a fost prelungit deja de trei ori.
"Am spus clar ca mandatul meu se incheie in aceasta toamna", a declarat el.
Punctul cel mai de jos in toata aceasta perioada cat a fost la sefia NATO a fost invazia Rusiei in Ucraina. A fost "un soc, dar nu o surpriza", a marturisit Stoltenberg, avand in vedere lunga istorie a Moscovei in materie de interventii militare - in Georgia, Siria si in Ucraina, unde primele incursiuni rusesti au avut loc in 2014.
Comments