Klaus Iohannis, ATAC la CCR al Legii titularizarii cadrelor didactice. Care sunt nemultumirile presedintelui

Klaus Iohannis, ATAC la CCR al Legii titularizarii cadrelor didactice. Care sunt nemultumirile prese...

Este vorba de Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 21/2012 privind modificarea si completarea Legii educatiei nationale nr. 1/2011.

Legea prevede ca un cadru didactic care a participat de trei ori la examenul de Titularizare si care a luat peste media 7 la toate, si este angajat pe perioada determinata, sa fie angajat pe perioada nedeterminata fara alt concurs.

Noua metodologie si regulile de titularizare au fost aprobate prin ordin de ministru, de catre ministrul Educatiei, Monica Anisie, si transmise spre publicare in Monitorul Oficial. Profesorii vor da examenul de titularizare pe data de 15 iulie in acest an, potrivit calendarului stabilit de minister.

Motivele sesizarii la CCR

Klaus Iohannis motiveaza in sesizare noile reglementari ,,prin care se instituie posibilitatea pentru cadrele didactice sa devina titulari in sistemul de invatamant preuniversitar - sunt discriminatorii si contrare art. 16 alin. (1) din Constitutie referitor la egalitatea cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice, intrucat permit recunoasterea calitatii de titular in invatamantul preuniversitar intr-o alta modalitate decat concursul, care este obligatoriu pentru toate celelalte persoane care doresc sa ocupe un post didactic de titular".

Principalele reglementari atacate la CCR :

,,Modificarea contractului individual de munca pe durata determinata de un an, in contract individual de munca pe durata de viabilitate a postului/catedrei, pentru cadrele didactice calificate, daca acestea au promovat examenul de definitivat si concursul national de titularizare cu nota/media de cel putin 7 (sapte), in conditiile Legii educatiei nationale nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare si daca postul este vacant", potrivit art. 2 din Anexa nr. 3 al ordinului ministrului Educatiei.

,,Stabilirea prelungirii duratei contractelor individuale de munca, in anul scolar 2020-2021, pentru cadrele didactice angajate cu contract individual de munca pe perioada determinata, care au dobandit cel putin definitivarea in invatamant, in baza mediei de repartizare minimum 7 (sapte) obtinute la concursurile de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate in invatamantul preuniversitar, sesiunile 2019 si/sau 2018, respectiv 2019, 2018, 2017 si/sau 2016 pentru invatatori/institutori/profesori pentru invatamant primar, pentru finalizarea ciclului primar la aceeasi clasa de elevi, conform prevederilor art. 61 din Metodologie", potrivit art. 4 din Anexa nr. 3 al ordinului ministrului Educatiei.

Redam textul integral al sesizarii la CCR:

,,In data de 8 mai 2020, Parlamentul Romaniei a transmis Presedintelui Romaniei, in vederea promulgarii, Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgenta nr. 21/2012 privind modificarea si completarea Legii educatiei nationale nr. 1/2011. Consideram ca legea contravine normelor si principiilor constitutionale prevazute de art. 1 alin. (5) si de art. 147 alin. (4) raportate la cele ale art. 1 alin. (5) si art. 16 alin. (1) din Constitutie, pentru argumentele pe care le vom prezenta in cele ce urmeaza.

Articolul unic pct. 2 [cu referire la art. 931 al Legii nr. 1/2011] din legea dedusa controlului de constitutionalitate stabileste urmatoarele:

,,(1) Cadrele didactice calificate care au participat si obtinut in ultimii 3 ani nota/media cel putin 7 la un concurs national unic de titularizare in invatamantul preuniversitar, au definitivarea in invatamant si sunt angajate cu contract individual de munca pe perioada determinata pe acel post/catedra de cel putin 3 ani de zile, devin titulari in sistemul de invatamant preuniversitar, li se modifica durata contractului incheiat cu unitatea de invatamant, in durata nedeterminata, daca postul didactic/catedra este vacant(a) si are viabilitate. (2) Cadrelor didactice calificate care au participat in ultimii ani la concursul national unic de titularizare in invatamantul preuniversitar, au obtinut nota/media de cel putin 7, au definitivarea in invatamant si sunt incadrate cu contract individual de munca pe durata determinata, mai mica decat cea prevazuta la alin. (1), pe un post/catedra, li se modifica durata contractului de munca in durata nedeterminata la data la care acumuleaza 3 ani pe postul/catedra respectiv(a) si acesta/aceasta are viabilitate pe durata nivelului de invatamant prescolar, primar, gimnazial sau liceal, dupa caz. (3) De la data modificarii duratei contractului individual de munca in durata nedeterminata, cadrele didactice au dreptul sa participe la toate etapele de mobilitate de personal, potrivit metodologiei elaborate cu consultarea partenerilor de dialog social si aprobata prin ordin al ministrului educatiei si cercetarii".

De asemenea, articolul unic pct. 6 din legea criticata introduce un nou alineat, alin. (131), in cuprinsul articolului 254 din Legea educatiei, cu urmatorul continut: ,,In anul scolar in care se declara stare de urgenta sau de asediu, potrivit Constitutiei Romaniei, cadrele didactice calificate care au participat si obtinut in ultimii 3 ani nota/media cel putin 7 la un concurs national unic de titularizare in invatamantul preuniversitar, au definitivarea in invatamant si sunt angajate cu contract individual de munca pe perioada determinata pe acel post/catedra de cel putin 3 ani de zile, devin titulari in sistemul de invatamant preuniversitar, li se modifica durata contractului incheiat cu unitatea de invatamant, in durata nedeterminata, daca postul didactic/catedra este vacant(a) si are viabilitate".

In prezent, potrivit art. 931 din Legea nr. 1/2011, pentru cadrele didactice calificate, modificarea duratei contractului individual de munca din durata determinata de un an in contract individual de munca pe durata de viabilitate a postului/catedrei se poate realiza daca acestea au promovat examenul de definitivat si concursul national de titularizare cu nota/media de cel putin 7, in conditiile legii, si daca postul este vacant. Aceasta dispozitie nu inseamna, insa, ca un cadru didactic devine, implicit, titular pe post in sistemul de invatamant daca/atunci cand postul capata viabilitate.

Mai mult de atat, prevederile art. 89 alin. (1), ale art. 90 alin. (1) si ale art. 254 alin. (13) din Legea nr. 1/2011 stabilesc exhaustiv modalitatile de ocupare a posturilor didactice din invatamantul preuniversitar, dobandirea statutului de titular realizandu-se in baza unui concurs deschis, la care pot participa toti cei care indeplinesc conditiile legii.

Ca atare, in conformitate cu aceste dispozitii ale Legii nr. 1/2011, instituirea prin legea criticata a criteriului referitor la vechimea in ocuparea aceluiasi post - cel putin 3 ani - nu poate reprezenta insa un criteriu obiectiv si calitativ pentru obtinerea titularizarii.

Analizand aspectele de mai sus, consideram ca, prin modificarile si completarile aduse Legii nr. 1/2011, de catre legea supusa controlului de constitutionalitate asupra prevederilor art. 931, respectiv asupra prevederilor art. 254, prin introducerea alin. (131), se creeaza un cadru legislativ confuz, cu reglementari si conditionari diferite pentru aceeasi ipoteza normativa - obtinerea titularizarii, ceea ce afecteaza claritatea si predictibilitatea legii, aspect contrar cerintelor de calitate ale legii, instituite prin art. 1 alin. (5) din Constitutie, raportat la Legea nr. 24/2000, asa cum rezulta din interpretarea data de instanta constitutionala. Astfel, prin aceasta noua reglementare se perpetueaza o modalitate ,,paralela" de accedere la calitatea de titular in invatamantul preuniversitar, contrara derularii in conditii optime a procesului de invatamant in cadrul unui sistem national de invatamant predictibil si functional, aspect ce este de natura sa conduca la denaturarea regimului juridic al institutiei titularizarii, astfel cum este aceasta reglementata prin Legea nr. 1/2011 si, prin aceasta, sa genereze discriminari in interiorul sistemului.

Cu privire la o solutie legislativa asemanatoare referitoare la instituirea unor modalitati de obtinere a titularizarii in invatamantul preuniversitar, invederam ca, prin Decizia nr. 528/2018, Curtea Constitutionala a retinut ca aceasta ,,instituie conditiile generale care trebuie indeplinite cumulativ de cadrele didactice netitulare calificate pentru a deveni titulare in sistemul de invatamant preuniversitar. O asemenea reglementare instituie, in realitate, o modalitate de dobandire a calitatii de titular in invatamantul preuniversitar contrara principiilor pe care legea le instituie pentru titularizare, precum si regimului juridic pe care legea il circumscrie notiunii de <> in invatamant. Astfel, in contradictie cu dispozitiile art. 16 alin. (1) din Constitutie, se creeaza o discriminare in ceea ce priveste ocuparea posturilor in invatamantul preuniversitar, in sensul ca, pentru o anumita categorie de persoane - cadrele didactice netitulare calificate care au participat in ultimii 6 ani la concursul national unic de titularizare, care au obtinut cel putin nota/media 7 si au ocupat un post/o catedra aceasta se realizeaza doar pe baza certificarii viabilitatii postului si acordului consiliului de administratie al unitatii de invatamant respective".

Prin aceeasi Decizie, instanta constitutionala a statuat ca ,,statutul de titular in invatamantul preuniversitar are un regim juridic distinct, aceasta categorie de personal didactic beneficiind de drepturi specifice (...). In considerarea acestui regim juridic specific, statutul de titular in invatamant se dobandeste prin concurs, acesta fiind principiul care se desprinde din interpretarea sistematica a Legii nr. 1/2011".

Curtea a constatat, cu acelasi prilej, ca ,,normele criticate, in ansamblul reglementarii din care fac parte, configureaza o institutie cu un regim juridic confuz, care permite dobandirea calitatii de cadru didactic titular in alte conditii decat prin promovarea unui concurs. O asemenea institutie este de natura sa incalce exigentele de claritate si precizie a reglementarii impuse de art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie. Chiar daca textele constitutionale indicate nu stabilesc in mod expres exigente privitoare la calitatea legislatiei, realizand interpretarea lor in concordanta cu prevederile Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, Curtea Constitutionala a stabilit o serie de criterii care trebuie respectate in activitatea de legiferare: <>. (...) Respectarea acestor criterii impune ca notiunea de <> in invatamant reglementata de Legea educatiei nationale nr. 1/2011 sa aiba un regim unic in ceea ce priveste accederea la statutul pe care il desemneaza".

Prin urmare, Curtea, prin considerentele Deciziei nr. 528/2018, a stabilit ca ,,normele de lege criticate in prezenta cauza sunt discriminatorii, intrucat permit recunoasterea calitatii de titular in invatamantul preuniversitar intr-o alta modalitate decat concursul, la care sunt obligate sa se supuna toate celelalte persoane care vor sa acceada la posturile didactice ca titulari. De asemenea, notiunea de <>, utilizata in textul de lege criticat, are un caracter vadit imprecis". Totodata, Curtea a aratat ca o asemenea reglementare configureaza o institutie cu un regim juridic confuz, care permite dobandirea calitatii de cadru didactic titular in alte conditii decat prin promovarea unui concurs. Instanta constitutionala a argumentat ca se creeaza astfel, fara o justificare rationala si in directa legatura cu scopul urmarit de legiuitor, o procedura de titularizare distincta si diferita de cea obisnuita, bazata pe concurs, aspect ce duce la aplicarea unui tratament diferentiat, dar nejustificat, pentru o categorie de cadre didactice care se afla intr-o situatie identica cu toate celelalte.

Avand in vedere toate aceste aspecte, dispozitiile articolului unic pct. 2 si 6 al legii deduse controlului de constitutionalitate - prin care se instituie posibilitatea pentru cadrele didactice sa devina titulari in sistemul de invatamant preuniversitar - sunt discriminatorii si contrare art. 16 alin. (1) din Constitutie referitor la egalitatea cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice, intrucat permit recunoasterea calitatii de titular in invatamantul preuniversitar intr-o alta modalitate decat concursul, care este obligatoriu pentru toate celelalte persoane care doresc sa ocupe un post didactic de titular.

Solutia legislativa, de instituire a unor noi modalitati de obtinere a titularizarii in invatamantul preuniversitar, a fost incercata de legiuitor in diverse formule in ultimii ani, de fiecare data acestea fiind declarate neconstitutionale. Acest lucru a fost remarcat si de instanta constitutionala, care a constatat, prin Decizia nr. 528/2018, ca ,,toate acestea reiau solutia legislativa constatata ca fiind neconstitutionala intr-o alta formulare. Astfel, intr-o forma sau alta, toate aceste prevederi legale reglementeaza titularizarea unor cadre didactice care nu au promovat concursul national unic de titularizare, creand o modalitate paralela de acces la functia de cadru didactic titular".

Or, in jurisprudenta sa, Curtea a retinut ca legiuitorul, incalcand autoritatea de lucru judecat si efectele erga omnes ale deciziei de constatare a neconstitutionalitatii, a procedat intr-un mod contrar comportamentului constitutional loial de care acesta trebuie sa dea dovada fata de instanta constitutionala si fata de jurisprudenta acesteia. Intrucat respectarea jurisprudentei constitutionale constituie una dintre valorile care caracterizeaza statul de drept, Curtea a constatat ca obligatiile constitutionale care rezulta din jurisprudenta sa circumscriu cadrul activitatii legislative viitoare. Tocmai de aceea, Curtea a retinut ca, prin adoptarea unei solutii legislative similare cu cea constatata, in precedent, ca fiind contrara dispozitiilor Constitutiei, legiuitorul a actionat ultra vires, incalcandu-si obligatia constitutionala rezultata din art. 147 alin. (4) (Decizia nr. 895/2015).

In aceste conditii, avand in vedere similitudinea de situatii, respectiv reluarea intr-o alta varianta redactionala a unei solutii legislative declarate neconstitutionale, consideram ca sunt incalcate si prevederile constitutionale ale art. 147 alin. (4).

Din analiza textelor prevazute in cuprinsul articolului unic pct. 2 si pct. 6 [cu referire la modificarea art. 931 alin. (1), respectiv la introducerea unui nou alineat, alin. (131) la art. 254 din Legea nr. 1/2011] al legii criticate, se poate observa ca, pe de o parte, se repeta dispozitiile referitoare la modalitatile de titularizare a cadrelor didactice, iar pe de alta parte, la pct. 6, se circumstantiaza solutia normativa doar pentru cazul in care se declara starea de urgenta sau de asediu, potrivit Constitutiei. Astfel, solutiile legislative adoptate sunt de natura sa creeze confuzie cu privire la conduita de urmat, din modul de redactare a normelor, nefiind clar daca vointa legiuitorului a fost aceea de a institui o norma cu aplicare generala referitoare la titularizarea cadrelor didactice sau de a o aplica doar in situatia declararii starii de urgenta ori de asediu. De aceea, consideram ca cele doua texte de lege anterior amintite nu se incadreaza in exigenta dispozitiilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa care stabilesc ca ,,in procesul de legiferare este interzisa instituirea acelorasi reglementari in mai multe articole sau alineate din acelasi act normativ ori in doua sau mai multe acte normative". Totodata, potrivit art. 36. alin. (1) din acelasi act normativ, referitor la elaborarea actelor normative: ,,actele normative trebuie redactate intr-un limbaj si stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar si precis, care sa excluda orice echivoc".

Prin urmare, consideram ca aceste dispozitii ale legii supuse controlului de constitutionalitate contravin prevederilor art. 1 alin. (5) din Constitutie, in componenta sa referitoare la calitatea legii.

In considerarea argumentelor expuse, va solicit sa admiteti sesizarea de neconstitutionalitate asupra dispozitiilor Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 21/2012 privind modificarea si completarea Legii educatiei nr. 1/2011 si sa constatati ca acestea sunt neconstitutionale", se spune in sesizarea presedintelui catre Curtea Constitutionala.