Liberalul care sustinea amnistia pe vremea PSD, la un pas de prescriptie. Marin Anton a scapat de o...
Inalta Curte ia in discutie miercuri, 12 iunie, recursul in casatie depus de procurorii DNA impotriva deciziei prin care fostul deputat liberal Marin Anton a scapat de pedeapsa de 5 ani de puscarie pentru o mita de 5,3 milioane de euro in legatura cu lucrarile de modernizare a Aeroportului Henri Coanda.&
Marin Anton se numara printre ,,gulerele albe" pe care justitia le-a scapat prin prescriptie din 2022 pana in prezent, totalitatea solutiilor de incetare a proceselor penale ajungand la 8.191.
Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) a statuat pe data de 24 iulie 2023 ca toate aceste hotarari prin care inculpatii din dosarele de coruptie au fost exonerati de raspunderea penala sunt ,,contrare dreptului european", insa instantele din Romania au ales sa aplice deciziile Curtii Constitutionale (CCR) si ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ).
Asa s-a intamplat si in procesul lui Marin Anton, in cazul caruia Curtea de Apel Bucuresti a constatat, pe data de 12 februarie 2024, interventia prescriptiei.
Pe data de 15 septembrie 2021, la Tribunalul Bucuresti, fostul sef al liberalilor din Giurgiu fusese condamnat pe fond la 5 ani de inchisoare pentru luare de mita.
In prezent, procurorii DNA incearca pe rolul ICCJ, printr-o cale extraordinara de atac, sa desfiinteze decizia Curtii de Apel Bucuresti (CAB).
Pe data de 29 mai 2024, procurorii DNA au obtinut o victorie ,,de etapa", dupa ce judecatorii de la Inalta Curte le-au admis, in principiu, recursul in casatie. Admiterea in principiu nu inseamna neaparat ca dosarul lui Marin Anton va fi trimis spre rejudecare, ci doar ca demersul procurorilor DNA este unul legal.
A doua parte a procesului care are ca obiect recursul in casatie depus de procurorii anticoruptie are loc miercuri, 12 iunie 2024, la Inalta Curte.
Motivarea CAB: ,,Banii n-au ajuns la PNL, ci la inculpatul Anton Marin"
In cazul lui Marin Anton, Curtea de Apel Bucuresti a retinut in motivarea deciziei de incetare a procesului penal ca mita a ajuns, intr-adevar, la Marin Anton, nu la PNL, ca suma destinata finantarii campaniei electorale din 2009, asa cum sustineau avocatii.
,,Atat inculpatul (Anton Marin - n.r.), cat si inculpatul (Ionescu Adrian Mihai - n.r.) au sustinut ca suma de bani primita de la Astaldi a fost retrasa in numerar din conturile VVTC Euroconstruct S.R.L si predata la casieria (in anul 2009) Partidului National Liberal in scopul finantarii campaniei electorale organizate pentru alegerea presedintelui Romaniei in anul 2009.
Apararile inculpatului (Anton Marin - n.r.) sunt insa infirmate de materialul probator administrat, care dovedeste savarsirea de catre acesta a infractiunii de luare de mita, neputand fi primita solicitarea sa de achitare.
Sustinerea ca toti banii primiti de la Astaldi ar fi fost folositi pentru finantarea campaniei electorale organizate de PNL pentru alegerea presedintelui Romaniei in anul 2009 este contrazisa de martorele (...), casiere ale PNL in anul 2009, iar, din concluziile raportului de expertiza contabila judiciara si ale suplimentului la raportul de expertiza, rezulta ca suma de 22.760.654 lei a fost utilizata in interesul S.C. VVTC Euroconstruct S.R.L., societate la care inculpatul (Anton Marin - n.r.) era asociat. (...)
De asemenea, Curtea apreciaza ca, in mod corect, prima instanta a confiscat suma remisa in integralitate, inclusiv contravaloarea TVA-ului si a altor taxe datorate bugetului consolidat al statului, influentate de inregistrarea acestor operatiuni fictive.
In ceea ce priveste beneficiarul sumei remise cu titlu de mita, Curtea constata faptul ca inculpatul (Anton Marin - n.r.) avea calitatea de asociat in cadrul SC VVTC Euroconstruct SRL, societate pe care o controla in fapt, asa cum rezulta din probele administrate", retin judecatorii in motivarea deciziei din 12 februarie 2024.
Marin Anton, un liberal cu proiectul amnistiei PSD in suflet
Cu toate ca instanta a retinut vinovatia lui Marin Anton, acesta beneficiaza de ,,legea mai favorabila", adica de acel vid legislativ pe care Romania l-ar fi avut intre 2018 si 2022 cu privire la prescriptia speciala, prevazuta de art. 155 Cod penal - declarat neconstitutional.
In ianuarie 2019, Marin Anton a fost demis din functia de presedinte al filialei PNL Giurgiu, dupa ce afirmase ca familia lui va vota cu PSD daca acest partid va da ordonanta privind amnistia, in conditiile in care era trimis in judecata pentru luare de mita in acest dosar.
La Tribunalul Bucuresti, pe data de 15.09.2021, Marin Anton primise cate un an de puscarie pentru fiecare milion de euro luat cu titlul de mita in 2009, pe vremea cand era secretar de stat in Ministerul Transporturilor, pentru modernizarea Aeroportului Henri Coanda.
Ideea cu spaga a venit de la Mihai Adrian Ionescu, fost sef al unei directii din CNADNR, care a scapat insa cu o pedeapsa cu suspendare, deoarece a recunoscut faptele.
Precedent judiciar: dosarul spagilor pentru lucrarile la Magistrala 5
Dintre toate dosarele de coruptie inchise prin prescriptie, intr-unul singur Inalta Curte a dat castig de cauza procurorilor DNA, a desfiintat hotararea instantei prin care se constata interventia prescriptiei si a trimis cauza spre rejudecare.
Este vorba despre dosarul traficului de influenta de un milion de euro in favoarea companiei Astaldi Romania, cea care a realizat lucrarile la magistrala de metrou Drumul Taberei.
In dosar sunt vizati afaceristul Dragos Dobrescu, directorul Astaldi Romania Luca Pier Canino si avocatul-infractor Doru Bostina, care acum sunt in stadiul de rejudecare la Curtea de Apel Bucuresti.
Hotararile CJUE sunt obligatorii si privesc inclusiv dosarele de coruptie
Magistratii Cristina Rotaru si Iulian Dragomir de la ICCJ au infirmat solutia de inchidere a dosarului, scriind negru pe alb, in motivare, ca hotararile CJUE nu se aplica strict in cauzele de fraude cu fonduri europene, ci si in dosarele de coruptie, iar aceste hotarari nu pot fi ignorate de judecatorii romani.
,,Trebuie precizat ca in problematica prescriptiei raspunderii penale instantele nationale au aplicat decizia CCR 358/2022 si ulterior, Decizia ICCJ 67/2022 si nu au aplicat in mod direct dreptul Uniunii Europene, desi jurisprudenta Curtii de la Luxemburg, chiar cea privind Romania, ar fi permis aceasta.
& Ca urmare a sesizarii CJUE si a pronuntarii acestei hotarari, aceasta a capatat caracter obligatoriu pentru materia infractiunilor relationate cu protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene. Nu ramane, ca atare, la latitudinea judecatorului national daca o aplica sau nu.
Prin semnarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeana statele membre au transferat drepturile si obligatiile ce decurg din tratat de la sistemul lor juridic intern catre cel al Uniunii, limitandu-si suveranitatea si dand nastere unui corp de drept cu caracter obligatoriu, atat pentru cetatenii lor, cat si pentru ele insele.
Judecatorul national, confruntat in solutionarea unei cauze cu norme contradictorii de drept european si de drept national (indiferent de natura acestor norme) are obligativitatea, conform jurisprudentei UE, sa dea valoare normei UE, inlaturand norma nationala contrara", arata, in motivare, magistratii Cristina Rotaru si Iulian Dragomir.
Trebuie precizat ca acest complet format din magistratii Cristina Rotaru-Radu si Ilie Iulian Dragomir de la Inalta Curte au pronuntat o hotarare care vine in contradictie cu Decizia 67/2022 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.&
Din complet facea parte si judecatorul Andrei Claudiu Rus, care era si presedinte, dar acesta s-a exprimat in opinie separata in sensul inchiderii dosarului in care sunt judecati Dragos Dobrescu, Luca Pier Canino si Doru Bostina.
Trafic de influenta de un milion de euro pentru lucrarile la Magistrala 5
Reamintim, pe scurt, ca in vara anului 2013 Dragos Dobrescu i-a cerut lui Luca Pier Canino (de la Astaldi Romania) suma de un milion de euro pentru a-si trafica pretinsa influenta pe care ar fi avut-o asupra edilului de atunci al sectorului 6, Rares Manescu, pentru avizele necesare demararii lucrarilor la metroul din Drumul Taberei.
Conform intelegerii, suma de un milion de euro urma sa fie platita in transe, timp de 4 ani. Din suma ceruta, Dragos Dobrescu a primit de la Luca Pier Canino o prima transa, de aproximativ 550.000 de lei, prin intermediul firmei de avocatura a lui Doru Bostina.
Ca o paranteza, avocatul-infractor Doru Bostina a spalat si banii de mita ai lui Sebastian Vladescu, in dosarul reabilitarii caii ferate Bucuresti-Constanta in schimbul unor comisioane de 20 de milioane de euro de la compania austriaca Swietelsky.
Comments