LIVETEXT Aproape de inchiderea urnelor la alegerile legislative din Franta / Prezenta la vot, mai ri...
Adunarea Nationla (RN), partidul de extrema-dreapta al lui Marine Le Pen, se indreapta in aceasta duminica, in turul al doilea al alegerilor parlamentare, spre un rezultat istoric, care il poate transforma in cea mai mare grupare politica din parlamentul francez. Intrebarea ramane daca RN va castiga majoritatea necesara formarii unui guvern, scriu Reuters si AFP. Primele rezultate estimate de sondaje vor aparea la ora locala 20.00 (21.00, ora Romaniei), imediat dupa inchiderea urnelor.
Ca de obicei, cotidianul belgian La Libre ofera primele estimari neoficiale, scurse de la institutele de sondare catre presa.
Potrivit unui prim sondaj Ipsos la iesirea de la urne, rezultatele celui de-al doilea tur de scrutin ar arata astfel:
-Adunarea Nationala (extrema-dreapta) si aliatii: 228 de locuri
-Noul Front Popular (alianta stangii): 161
-Ensemble (coalitia prezidentiala centrista): 124
-LR si diverse partide de dreapta (conservatori): 50
Cifrele au fost publicate de La Libre deoarece cotidianul belgian nu se supune legislatiei franceze. In Franta, estimarile – care sunt in general fiabile, deoarece se bazeaza inclusiv pe numaratoarea partiala – vor fi anuntate la ora locala 20.00 (21.00, ora Romaniei).
Cu o ora inaintea inchiderii urnelor, reamintim care este situatia in sondajele de opinie.
Sondajele preconizeaza ca RN va deveni forta politica dominanta in Franta.
Cu toate acestea, ultimele estimari sugereaza ca RN nu va reusi sa atinga pragul de 289 de locuri, care i-ar oferi direct protejatului lui Le Pen, Jordan Bardella, in varsta de 28 de ani, postul de prim-ministru cu o majoritate functionala.
Marja de victorie preconizata a extremei drepte s-a redus de cand alianta centrista a lui Macron si alianta de stanga au retras zeci de candidati din cursele pentru turul doi, in incercarea de a unifica votul anti-RN.
,,Franta se afla pe marginea prapastiei si nu stim daca vom sari", a declarat Raphael Glucksmann, un membru al Parlamentului European, care a condus partidul de stanga al Frantei la votul european de luna trecuta.
Emmanuel Macron ii primeste duminica la Palatul Elysee pe premierul Gabriel Attal si pe liderii partidelor din coalitia sa centrista, au declarat surse din tabara prezidentiala, confirmand o informatie din Le Figaro.
Aceasta intalnire are loc cu o ora si jumatate inainte de anuntarea rezultatelor celui de-al doilea tur al alegerilor legislative anticipate.
Cu toate acestea, potrivit anturajului sefului statului, nu exista ,,niciun plan in acest stadiu" ca presedintele Republicii sa faca o declaratie in urma scrutinului, scrie cotidianul belgian La Libre.
La Lyon, magazinele din centrul orasului si-au protejat vitrinele impotriva unor eventuale atacuri. Autoritatile au mobilizat un numar mare de politisti, aticipand posibile violente dupa inchiderea urnelor.
Le Monde noteaza ca prezenta la vot de azi este cea mai ridicata pentru un scrutin general din 1981 (61,4%), cand Francois Mitterrand a fost ales la Palatul Elysee.
Prezenta finala la vot pentru turul al doilea este estimata la 67% de Ipsos si OpinionWay, 67,1% de Elabe si 67,5% de IFOP, comparativ cu 66,7% in primul tur.
,,Sunt suparat pe guvern si in special pe presedinte ca si-au asumat acest risc iresponsabil", a declarat Frederic Maillard, un medic din orasul central Tours.
Reuters prezinta duminica opiniile unora dintre alegatorii care au votat in Franta in cadrul turului al doilea al alegerilor parlamentare anticipate, scrutin in urma cauia formatiunea de extrema-dreapta Adunarea Nationala (Rassemblement National – RN) ar putea deveni forta politica dominanta in parlamentul tarii – Cititi integral AICI.
Prezenta la vot in cel de-al doilea tur al alegerilor parlamentare din Franta a fost de 59,71% pana la ora locala 17.00, fata de 38,11% la ultimele alegeri din 2022, a declarat Ministerul de Interne, relateaza Reuters.
Prezenta la vot la 17.00 este mai mare, de asemenea, si fata de prezenta la aceeasi ora in primul tur de scrutin, de duminica trecuta, cand era de 59,39%.
Franta mobilizeaza 30.000 de politisti pentru a preveni violentele dupa alegeri
Aproximativ 30.000 de politisti vor fi desfasurati pe intreg teritoriul Frantei duminica seara, dupa alegerile parlamentare, pentru a se asigura ca nu vor exista probleme in contextul tensiunilor crescute. Comerciantii din marile orase se pregatesc pentru ce este mai rau, baricadand usile si consolidand ferestrele pentru a preveni eventualele pagube provocate de protestatari, scrie France24.
Nicolas Sarkozy a votat la Paris, alaturi de Carla Bruni
Nicolas Sarkozy, fostul presedinte al Republicii Franceze, a votat la Paris, in arondismentul 16, impreuna cu sotia lui, Carla Bruni, relateaza BFMTV.
Ambasadorul francez in Ucraina Gael Veyssiere a votat duminica la Kiev in turul doi al alegerilor legislative anticipate, relateaza News.ro.
El isi exprima pe X "marea satisfactie de a-si putea face datoria, multumita mobilizarii agentilor ambasadei si unor voluntari care fac sa traiasca chiar si aici democratia noastra".
"Chiar si in timpul razboiului si chiar intr-un adapost, Multumesc tuturor!", scrie el.
Macron va organiza o reuniune la Palatul Elysee la ora locala 18:30
Presedintele Emmanuel Macron va organiza o reuniune la Palatul Elysee la ora locala 18:30 pentru a urmari rezultatele alegerilor, in prezenta liderilor actualei majoritati parlamentare, inclusiv a prim-ministrului Gabriel Attal, relateaza BFMTV.
Liderii politici francezi voteaza in turul al doilea
Unii lideri politici francezi au votat deja in al doilea tur al alegerilor legislative anticipate care se desfasoara duminica.
Prim-ministrul Gabriel Attal a fost primul care a votat, la ora locala 10:00 (8:00 GMT) in Vanves (departamentul Hauts-de-Seine), unde spera sa-si reinnoiasca mandatul, noteaza agentiile EFE si Agerpres.
Fostul presedinte socialist Francois Hollande (2012-2017), a votat la ora locala 11:22 la Tulle, in departamentul Correze (centru), unde candideaza dupa ce a revenit in politica activa pentru aceste alegeri.
Mai inainte, Eric Ciotti, presedintele partidului conservator Republicanii (LR), votase in Nisa (sud-est), unde a ocupat primul loc in primul tur pentru realegerea sa pentru un nou mandat.
Fostul premier Elisabeth Borne a votat la Vire (Normandia, nord-vest) la scurt timp dupa ora 11:00, unde este candidata pentru reinnoirea mandatului.
Lidera extremei dreapte Marine Le Pen, al carei partid, Adunarea Nationala (RN), este favorit la castigarea acestor alegeri, urma sa voteze in fieful ei electoral din Henin-Beaumont (nord).
Lucru obisnuit in Franta, niciunul dintre politicieni nu a dat declaratii presei dupa ce si-a exprimat votul.
Macron a votat la Touquet
Presedintele francez Emmanuel Macron a votat duminica, in turul doi al alegerilor legislative anticipate, la Touquet, insotit de Prima Doamna, Brigitte Macron, scrie AFP.
Seful statului i-a salutat pe locuitori si pe curiosii care s-au adunat acolo, dar, asa cum se obisnuieste in randul liderilor politici din Franta, nu a facut nicio declaratie dupa ce si-a exercitat dreptul de vot.
Emmanuel Macron s'apprete a aller voter au Touquet pic.twitter.com/K7y0qskTYb
— BFMTV (@BFMTV) July 7, 2024
El urmeaza sa se intoarca la Palatul Elysee duminica seara.
Intrebat despre o eventuala interventie publica, dupa ora locala 20:00, cand se inchid sectiile de votare, anturajul presedintelui a precizat, pentru AFP, ca, pentru moment, ,,nu s-a decis nimic" si ca ,,totul depinde de rezultate", potrivit News.ro.
Extrema-dreapta, invinsa de stanga in Martinica, Guyana si Guadelupa
Deputatul in exercitiu Jean-Philippe Nilor de la Noul Front Popular (NFP) l-a zdrobit (86,58%) in turul doi pe adversarul sau din Rassembelment National (RN, extrema-dreapta) in Martinica, scrie Le Figaro.
In prima si a doua circumscriptie, deputatii in exercitiu de la NFP, Jiovanny William (81,97%) si Marcellin Nadeau (65,68%), s-au clasat pe primul loc. Candidata socialista Beatrice Bellay a creat o supriza, printr-o victorie cu 54,53% dintre voturile exprimate impotriva deputatului in exercitiu Johnny Hajjar, de la NFP, care s-a clasat primul in scrutinul de duminica trecuta, noteaza News.ro.
Cei doi deputati in exercitiu din Guyana, sustinuti de NFP, au fost realesi. Jean-Victor Castor a obtinut o victorie in cricumscriptia 1, cun scor confortabil de 76,11% impotriva unui independent, Boris Chong-Sit. In circumscriptia 2, presedintele in exercitiu al Delegatiei de peste mari in Adunarea Nationala, Davy Rimane, a fost reales, dupa retragerea candidatei independente Sophie Charles.
Deputatii in exercitiu au fost realesi in cele patru circumscriptii din Guadelupa, impotriva a doi candidati RN, care au trecut de primul tur. Laurent Petit de la RN a obtinut 27,62% dintre voturile exprimate, iar Rody Tolassy, favoritul local, 30,85%. Ei au pierdut in fata lui Christian Baptiste (72,38%) si a lui Max Mathiasin (69,15%). Deputatul in exercitiu Olivier Serva (LIOT, stanga) a obtinut 77,59% dintre voturile exprimate, iar Elie Califer (PS) – 71,09%.
Prezenta de 26,63% la vot la pranz, cea mai mare din 1981 incoace
Prezenta la vot in turul al doilea al alegerilor legislative din Franta era duminica, la ora locala 12:00, de 26,63%, in crestere fata de 25,9% la aceeasi ora in primul tur, potrivit Ministerului de Interne, citat de AFP.
De asemenea, aceasta rata a prezentei a crescut si fata de scrutinul din 2022, cand au votat, pana la aceeasi ora, 18,99% dintre alegatori, potrivit Reuters.
Cifra indica cea mai mare prezenta la vot pentru un scrutin legislativ din 1981 (28,3%) incoace, cand stanga a venit la putere.
Articolul initial: Extrema dreapta condusa de Marine le Pen si Jordan Bardella spera sa castige a doua runda a alegerilor parlamentare de azi din Franta si sa o faca cu un scor suficient de mare pentru o majoritate – si un guvern prin care sa-si puna politicile in aplicare.
Gruparea eurosceptica si anti-imigratie a castigat primul tur al alegerilor parlamentare cu o treime din voturi, conturand posibilitatea ca extrema dreapta sa conduca un guvern francez pentru prima data de la cel de-al Doilea Razboi Mondial.
Insa, dupa o serie de retrageri tactice de candidaturi din partea partidelor principale, menite sa stimuleze candidatul cel mai bine plasat pentru a invinge extrema dreapta, mai multe sondaje au preconizat o scadere a numarului de locuri pe care RN le-ar putea obtine.
Multe vor depinde de decizia personala a alegatorilor, pe care partidele i-au indemnat pana in ultimul moment: ,,Mergeti la vot!".
Cum functioneaza alegerile
In total, 577 de circumscriptii electorale sunt in in joc in legislativele franceze, cate una pentru fiecare loc in Adunarea Nationala, camera inferioara a parlamentului.
Potrivit informatiilor oficiale, 76 de deputati au fost alesi in primul tur duminica trecuta – 39 dintre ei reprezentand RN si pe aliatii sai – lasand 501 de locuri in joc in turul doi.
Votul de duminica se incheie la ora 20.00 (21.00, ora Romaniei), moment in care apar si primele estimari ale institutelor de sondare a opiniei, pe baza primelor rezultate partiale de la sectiile de votare care s-au inchis mai devreme in cursul zilei.
Acestea sunt de obicei fiabile.
Numararea voturilor este rapida. Cu toate acestea, daca rezultatul este strans – de exemplu, RN se afla la cateva locuri de majoritatea absoluta – este posibil ca rezultatul final sa nu fie cunoscut pana in primele ore ale zilei de luni.
Cine va castiga?
RN a castigat primul tur cu o treime din totalul voturilor. Sondajele de opinie prevad ca partidul va castiga cele mai multe mandate parlamentare, dar ca marja sa de victorie se reduce si ca, probabil, nu va obtine o majoritate functionala.
Noul Front Popular (NFP), o alianta de stanga, si coalitia partidelor centriste care il sustin pe presedintele Emmanuel Macron au retras peste 200 de candidati din competitiile din turul al doilea pentru a spori sansele concurentului anti-RN aflat in frunte in diverse circumscriptii.
Cele mai recente sondaje – efectuate dupa retragerea candidatilor – sugereaza ca strategia functioneaza si ca cel mai probabil scenariu este un parlament in care extrema dreapta nu va obtine majoritatea absoluta.
Acest rezultat ar conduce la cea mai mare incertitudine politica.
Ce trebuie sa urmarim
O intrebare-cheie este daca alegatorii vor asculta indemnul partidului si vor sprijini candidatul anti-RN din circumscriptia lor sau daca vor alege sa se abtina sau chiar sa sprijine extrema dreapta.
RN si aliatii sai vor trebui sa castige 289 de locuri pentru a-si asigura o majoritate absoluta si pentru a-si putea pune in aplicare agenda anti-imigratie si eurosceptica. Partidul a declarat ca in acest scenariu, liderul sau, Jordan Bardella, ar fi candidatul sau pentru functia de prim-ministru.
In acest scenariu, prim-ministrul lui Macron, Gabriel Attal, ar demisiona imediat. Macron ar numi un nou prim-ministru, care ar avea apoi sarcina de a forma un guvern. Macron ar avea dreptul de veto asupra unei nominalizari daca ar considera ca persoana nu este potrivita pentru acest rol.
RN si-a nuantat pozitia cu privire la ceea ce ar face daca ar obtine o majoritate absoluta. Bardella a declarat initial ca nu va conduce un guvern minoritar instabil, dar Marine Le Pen a deschis intre timp usa pentru curtarea altor parlamentari, in cazul in care va fi aproape de o majoritate.
Ce se intampla in cazul unui parlament fara majoritate
Attal a declarat ca principalele partide de dreapta, de stanga si de centru ar putea forma aliante ad hoc pentru a vota acte legislative individuale in noul parlament, mai degraba decat sa incerce sa formeze un guvern de coalitie.
Cu toate acestea unii politicieni de stanga au promovat ideea formarii unei coalitiii de guvernare. Spre deosebire de Germania si multe alte tari europene, Franta nu a avut niciodata un guvern de coalitie in istoria sa politica moderna.
Oricare dintre cele doua scenarii ar putea genera incertitudine politica si ar incetini reformele.
Ce se intampla daca nu exista niciun acord
Este posibil ca niciunul dintre cele trei grupuri – extrema dreapta, alianta de centru a lui Macron sau stanga – sa adune suficiente mandate parlamentare pentru a guverna singur, pentru a ajunge la un acord de coalitie sau pentru a oferi asigurari ca poate conduce un guvern minoritar viabil.
Intr-un astfel de caz, Franta ar risca o paralizie politica, cu o legislatie redusa sau inexistenta si un guvern interimar care sa gestioneze treburile cotidiene de baza.
Ar putea demisiona Macron?
Pana in prezent, Macron a exclus aceasta posibilitate, dar ea ar putea deveni mai atractiva pentru el in cazul in alternativa ar fi paralizia politica. Nici parlamentul, nici guvernul nu pot forta insa un presedinte sa demisioneze.
Un lucru cert este ca constitutia prevede ca nu pot avea loc noi alegeri parlamentare pentru inca un an, astfel incat un vot repetat imediat nu este o optiune.
Succesul RN
Succesul RN vine pe fondul nemultumirilor francezilor fata de guvernarea lui Emmanuel Macron (si nu numai), a cresterii preturilor, in raport cu stagnarea veniturilor, a degradarii serviciilor publice si nu in ultimul rand a migratiei.
,,Amestecul de insecuritate economica si temeri culturale este un cocktail puternic" pentru sustinerea gruparii lui Marine Le Pen, a explicat intr-un interviu pentru HotNews.ro Gilles Ivaldi, profesor si cercetator la prestigioasa Universitate Sciences Po.
Timp de decenii, partidul Frontul National, co-fondat de tatal lui Le Pen, Jean-Marie Le Pen, a fost considerat un pericol pentru democratie, o grupare care promova opinii rasiste, antisemite si antimusulmane.
Politicienii de centru si de stanga au incercat sa reaminteasca alegatorilor istoria partidului vechi de 52 de ani, care la inceputurile sale a inclus in randurile sale fosti membri ai unei unitati militare Waffen-SS aflate sub comanda nazistilor in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, scrie The Guardian.
Dar partidul redenumit a crescut, dupa campania estetica a lui Marine Le Pen, care a incercat sa-i normalizeze politicile si sa ii ,,de-demonizeze" imaginea. Dreapta politica si uneori presa au contribuit la aceasta normalizare a imaginii.
Insa partidul anti-imigratie si-a pastrat doctrina traditionala cunoscuta odinioara drept ,,Franta pentru francezi" sau ,,preferinta nationala", pe care a redenumit-o ,,prioritate nationala".
Asta inseamna ca, in cazul in care RN ar fi la putere, cetatenii francezi ar avea prioritate fata de cetatenii straini pentru locuri de munca, asistenta sociala si locuinte.
Partidul s-a angajat sa interzica accesul cetatenilor cu dubla cetatenie la anumite locuri de munca strategice de stat in Franta si doreste sa elimine drepturile de nationalitate pentru copiii nascuti si crescuti in Franta de parinti straini.
,,Lucrarile recente, si stim asta inca din anii 1980, arata ca rasismul si propunerile xenofobe sunt in centrul motivelor pentru care oamenii voteaza RN", a explicat pentru HotNews.ro si Safia Dahani, care are un doctorat in stiinte politice, si este cercetatoare postdoctorala in sociologie la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales, specializata in legitimarea contemporana a extremei-drepte.
Comments