Lovitura pentru bugetarii Romaniei. Ce salarii ar putea fi taiate

Lovitura pentru bugetarii Romaniei. Ce salarii ar putea fi taiate

Asta in contextul in care, paradoxal, avem printre cele mai mici salarii din UE. Potrivit expertilor institutiei internationale, cresterile salariale din tara noastra sunt mult prea mari.

Acestia spun ca o astfel de crestere nu este benefica si nu ajuta la procesul de formare a unei economii sustenabile. Sunt specialisti care spun ca prin unele reforme se doreste scaderea valorii atat a pensiei primite de romani, cat si a salariilor primite de bugetari.

Deblocare de fonduri pentru sanatate si educatie

Masurile politice care vizeaza imbunatatirea pozitiei fiscale includ largirea bazei de impozitare, consolidarea administrarii fiscale, avansarea unor reforme critice privind pensiile si salariile publice, si reducerea cheltuielilor ineficiente. Consolidarea gestionarii investitiilor publice ar contribui la deblocarea unor fonduri europene disponibile semnificative si ar imbunatati domeniile critice ramase in urma din Romania, cum ar fi sistemele de sanatate si de educatie, reformarea intreprinderilor de stat, si infrastructura. Aceasta, la randul ei, ar sprijini cresterea productivitatii si ar imbunatati competitivitatea Romaniei, cu un impact pozitiv asupra pozitiei externe.

Pandemia si razboiul au dezechilibrat economia

Dezechilibrele externe ale Romaniei au crescut in ultima perioada. Din 2018, tara a cunoscut o crestere a deficitelor gemene - fiscal si de cont curent - cuplata cu o politica fiscala expansionista. Cele doua socuri externe mari, mai intai pandemia si apoi razboiul, au exacerbat aceste dezechilibre. Din punct de vedere istoric, Romania a avut mari deficite gemene. A existat o relatie stransa intre deficitul fiscal ajustat ciclic si deficitul de cont curent, se subliniaza in analiza BM.

In ultimele doua decenii, deficitul fiscal a avut valori medii de 3,7% din PIB, semnificativ mai ridicat decat media UE, de 2,8% din PIB. Deficitele fiscale ridicate, alaturi de slabiciunile structurale pe partea externa, au inrautatit performanta contului curent, deficitul de cont curent avand valori medii de 5,7% din PIB. In contextul recentelor socuri externe, deficitul fiscal s-a adancit la 9,2% din PIB in 2020, cel mai ridicat intre tarile est-europene, in conditiile in care masurile legate de pandemie au majorat cheltuielile bugetare, iar contractia economica a redus veniturile.

A existat o oarecare consolidare in 2021 - 2022. Impactul razboiului asupra pietelor energiei si materiilor prime a condus la o deteriorare semnificativa a soldului contului curent, la 9,4% in 2022, dar acesta a ramas mai redus decat nivelul din 2007, de 13,6%. De data aceasta, investitiile straine directe (FDI) mai ridicate si transferuri de capital mai mari din UE au sprijinit soldul extern.

Deficit mare in comertul cu marfuri

Dezechilibrele externe din ultimii ani au fost provocate de o slabiciune structurala, care a afectat exporturile, expansiunea bugetara si cursul de schimb real efectiv. Cursul de schimb real efectiv (REER) in Romania s-a apreciat, afectand negativ exporturile. Cresterile de salarii au depasit cresterea productivitatii, sporind costurile cu forta de munca, iar pentru exportatori a fost mai dificil sa concureze eficient pe piata globala. Intre timp, importurile au crescut, alimentate de consumul mai ridicat, ca urmare a cresterii ponderii gospodariilor in venitul national si a politicii fiscale expansioniste, mai semnaleaza sursa citata.Ca rezultat, Romania a inregistrat deficite mari in comertul cu marfuri. Cu toate acestea, dezechilibrul extern este mai scazut decat inaintea crizei financiare globale si vulnerabilitatile sunt atenuate, partial, investitiile straine directe (FDI) mai ridicate si transferurile mai mari din UE, potrivit BM.