New Deal

Economia de piata nu e o jungla in care cei privilegiati iau totul, iar cei fara pedigree si proptele pierd, pagubesc, saracesc si flamanzesc.

Economia de piata este o democratie a consumului. Daca nu ar fi asa, zadarnica ne-ar fi toata truda si fara sens dainuirea pe acest pamant.

Poate ca toata societatea amnezica de azi, dar mai ales politrucii, sinecuristii, securistofilii, slugile si sponsorizatii neofeudalilor economiei si ai politicii ar trebuie sa revada ceea ce scrie in Constitutie si, de altfel, in Tratatul Uniunii Europene: dreptatea si demnitatea umana sunt doua valori fundamentale ale statului democratic si ale societatii care il organizeaza.

Casa familiala si dreptul la locuire sunt, in acelasi timp, indicative si ancore ale dreptatii sociale si ale demnitatii umane. De asemenea, sunt garantii ale libertatii si ale egalitatii de sanse. Fara casa (mai grav chiar, in urmarea evacuarii silite din locuinta familiala), omul are toate ,,sansele" sa devina un ratat, o pierdere de plusvaloare pentru familie, neam si societate, precum si o plasa de siguranta rupta de care vor fi lipsiti urmasii si apropiatii sai. Inmultit cu numere mari, acest risc de ratare se poate transforma intr-un esec al democratiei si al statului care, aparent, este stat de drept si social. Statul insusi, din plasa de siguranta sociala pentru cetatenii sai lipsiti de resurse si de acces la ascensorul social, se transforma intr-o entitate cinica, indiferenta si chiar ostila. Inteligenti ca herr Ionannis Werner Klaus pot spune ca un stat ca Romania este un stat esuat, fara a pricepe ca se poate nimeri sa spuna adevarul, ca un pacatos care fara sa vrea slobozeste o afirmatie reala.

Tesatura ecoomica si sociala a Romaniei ultimilor 20 de ani de domnie securistica a lui Petrov, alias Basescu, si Iohannis, suspect si el de colaborare cu securitatea comunista, a creat o clasa restransa si ultra-boata de privilegiati si o masa mare de ,,egali" in saracie.

Principalele doua categorii de nedreptatiti ai acestui regim neofeudal sunt:

(i) cei care nu au resurse financiare pentru a-si cumpara locuinte si

(ii) debitorii supra-indatorati la banci, care au avut impresia ca au cumparat pe credit locuinte, dar au cumparat, de fapt, servitute, captivitate si ruina.

Pentru acesti oameni nu doar ca a disparut ascensorul social. Autobuzul a plecat mereu cu cateva secunde inainte ca ei sa ajunga in statie, cu sufletul la gura.

Intr-un joc de suma nula, asa cum este lumea neofeudala de azi, cand cineva pierde indefinit, altcineva castiga infinit. Exista castigatori ai acestei goane dupa autobuzul care pleaca mereu din statie - bancile si colectorii de creante. Dezvoltatorii imobiliari. Functionarii de la urbanism si amenajarea teritoriului. Spagarii. Oengeurile de mediu sau de urbanism care fac procese dezvoltatorilor imobiliari doar pentru a le retrage ulterior, in urmarea platii unor ,,despagubiri" sau a efectuarii de donatii politice, cu care paratii sunt de acord pentru a scapa de raia acestor procese artificial create, doar cu scopul de santaj judiciar.

In presa este la moda idea ca romanii sunt in proportie foarte mare proprietari ai caselor lor. Este adevarat doar in parte. Sunt, intr-adevar, proprietari cei care erau adulti si in putere in anii '90 ai secolului trecut, cand statul le-a permis sa cumpere apartamentele la bloc in care erau chiriasi. Peste jumatate dintre casele din Romania sunt apartamente la bloc, fiind construite dupa standardele comuniste. Romania este statul european cu cea mai mare aglomeratie de persoane la domiciliu. Proprietarii locuiesc cu copii, seniori, chiriasi, catel, purcel, claie peste gramada. Generatia de dupa anul 2000 nu prea are case. Unii dintre membrii acestei generatii s-au imprumutat la banci, dupa 2006, ca sa cumpere, sa construiasca sau sa consolideze case, iar acum sute de mii dintre ei sunt supra-indatorati, pasibili de evacuare imediata din case. Cel putin un milion au patit deja asta, odata cu crizele din 2010 (cand Basescu - Boc au taiat salarii bugetare, indemnizatii de crestere a copiilor si pensii) si din 2020 - 2023 (cand economia si populatia au fost supuse unor crize artificiale care i-au falimentat pe capete). Casele executate silit sunt acum in proprietatea unor speculatori, latifundiari, neofeudali, rentieri etc., care vor da aceste case cu chirii enorme celor care au nevoie de locuire.

In plus, ceea ce s-a construit in ultimii 20 de ani seamana cu dormitoarele muncitoresti nord-coreene sau chinezesti. Sunt case scumpe, fara urbanism, fara comunitate, presarate pe la marginile marilor orase.

Este nevoie de programe nationale de constructie si de creditare, asa cum s-a intamplat in SUA, pe vremea lui F. D. Roosevelt, in Marea Britanie, pe vremea lui Margaret Thatcher, in Portugalia si Irlanda azi etc.

Dupa toate calculele, chiar se poate cumpara un apartement cu suma de 35 de mii de euro, cu plata pe loc sau pe credit cu dobanzi subventionate de stat, care va pune la dispozitiei cu titlu de concesiune terenul si utilitatile aferente unor asemenea ansambluri imobiliare. Se poate mai ales pentru ca 90% din materialele de constructie se produc in tara, iar preturile caselor sunt umflate artificial (inclusiv din cauza mitei sau santajului judiciar, risc pe care dezvoltatorul imobiliar il introduce in pret, precum si din cauza dobinzilor bancare triple fata de media europeana).

De asemenea, este nevoie de un program national de corectie a contractelor de credit in vederea echilibrarii prestatiilor, mai ales prin refinantarea cu dobanzi subventionate de stat. Pe vremea crizei creditelor in valuta, tari ca Polonia sau Ungaria au avut programe speciale de reechilibrare a contractelor, in cadrul carora statul si-a asumat o treime din costuri, o alta treime fiind pusa in sarcina bancilor. Reamintesc ca administratia Biden a demarat un program de stergere a datoriilor rezultate din creditele de studii, in valoare de maxim 100 de mii de euro per debitor, in favoarea a nu mai putin de 44 de milioane de oameni, cu credite cumulate de peste 1,6 trilioane de dolari.

Acestea sunt programe complexe, cu impact pozitiv in economie (mai ales prin crearea de noi locuri de munca si dezghetarea unor ramuri ale economiei stagnante in perioadele de criza), demografie si incredere in viitor. Si poate contribui la atenuarea starii psihologice sumbre care se simte in societatea in care traim, o societate a drepturilor, libertatilor, demnitatii, care nu lasa pe nimeni in urma.

Reamintesc ca, in anii de dupa 2010, am declansat procese colective contra bancilor care au dus la conditii mai bune de plata a debitorilor supraindatorati. De asemenea, am scris si promovat Legea darii in plata care a contribuit, prin intermediul instantelor (in ciuda ostilitatii unor judecatori - militanti pro-banci), la ameliorarea situatiei acelor oameni.

Programul New Deal al lui F. D. Roosevelt a scos SUA din criza economica din 1929-1933 si a transformat-o in hegemonul lumii ... A mers si in Marea Britanie, pe vremea celui mai conservator guvern. Iar programe de sprijin al debitorilor supraindatorati au functionat si au fost eficiente chiar si pentru banci, in tari ca Spania, Portugalia, Irlanda, Ungaria sau Polonia. De ce nu ar reusi astfel de programe in Romania?

The post New Deal appeared first on Cotidianul RO.