O campanie plictisitoare, dar utila
Pana la urma candidatii la presedintie isi vor face auzite vocile. Chiar daca practic nu au nicio sansa sa ajunga in turul doi, ei s-au inscris in cursa prezidentiala pentru a-si spune opiniile despre ce se intampla in tara aceasta, despre ce ar trebui sa faca un presedinte. Dezbaterile ar fi extrem de interesante, dar candidatii partidelor mari, care detin si cele mai importante functii in stat, nu vor sa dialogheze cu nimeni.
& & Nu-l vom vedea niciodata pe Klaus Iohannis fata-n fata cu Theodor Paleologu.
Sau pe Viorica Dancila cu Mircea Diaconu. Nu-i vom vedea fata-n fata niciodata pe Kelemen Hunor cu Viorel Catarama, pe Catalin Ivan fata-n fata cu Dan Barna.
Pe buna dreptate fiecare candidat si-ar dori sa se confrunte in mod direct cu presedintele Klaus Iohannis. Nu i se ofera aceasta sansa nici macar premierului demis Viorica Dancila. Candidatii la prezidentiale se comporta ca in boxul profesionist. Campionul en-titre nu-i acorda sansa unui oarecare sa urce in ring alaturi de el. In acest moment nu este recunoscut nici challenger-ul.
Altadata se stia cu precizie ca finala va fi jucata de reprezentantul dreptei si al stangii. Acum si aceasta regula pare data peste cap.
Motiunea de cenzura va ramane una dintre cele mai abile miscari politice pe care le-a facut un presedinte. Traian Basescu a inventat referendumul cu o intrebare foarte populara si a castigat. Klaus Iohannis a preluat figura si a initiat un referendum pe o chestiune foarte la moda, coruptia. A castigat.
A urmat motiunea de cenzura si caderea guvernului. Practic prin aceasta manevra a ramas singur in cursa prezidentiala. Singurul lucru care ii face concurenta este premierul desemnat cu formarea guvernului.
Daca Ludovic Orban nu va reusi sa-si treaca guvernul prin parlament cum se va rasfrange acest lucru asupra presedintelui Iohannis?
Pentru ca nu are un contracandidat puternic, in niciun fel. Candidatii prezidentiali alearga singuri pe o pista izolata, fara prea multi spectatori. Campania nu are niciun haz. Nu se ofera nimic din ceea ce astepta lumea. Din aceasta cauza, desi miza este mare, este foarte posibil sa se prezinte la vot mai putina lume decat la alte alegeri.
& Ce ar putea trezi din letargie populatia? Doar un scandal urias care sa-l vizeze pe favorit. Un scandal izbucnit in jurul lui Dan Barna nu a intors pe dos campania. Pe masura ce a iesit in public, desi parea sa devina un contracandidat puternic al presedintelui Iohannis, Dan Barna a demonstrat ca nu este pregatit pentru cea mai inalta functie in stat. Nu este pregatit nici USR pentru a sustine un candidat cu sanse reale. Partidul in care s-a investit cea mai multa speranta ca va reusi sa schimbe Romania da semne de oboseala prematura. Lipsa unei doctrine, a unei ideologii, conduce la lipsa unui program.
Un program de guvernare nu se poate realiza decat in jurul unui partid clar delimitat, de stanga, centru-stranga, dreapta, centru-dreapta. USR a functionat ca o fratie studenteasca, sau ca un cenaclu in care din cand in cand se discuta si despre problemele din societate. USR a ramas incremenit intr-un proiect pe care nu l-a finalizat.
Indiferent de ce crede fiecare alegator, pana la urma suntem condamnati sa alegem intre candidatul dreptei si candidatul stangii. PNL si PSD sunt partide structurate, au bazine electorale relativ stabile. Au experienta politica, au guvernat, isi cunosc bine alegatorii si le ofera in continuare iluzia ca vor aduce bunastarea in Romania. Dincolo de plictiseala discursurilor, PSD si PNL au, totusi, ceva de spus. Tot lor li se pot& aduce cele mai vehemente critici privind starea in care se afla Romania, in comparatie cu alte tari din UE. Pana la urma o campanie, oricat de plictisitioare ar fi, are si o parte buna, utila: stim in ce fel de tara traim si ce politicieni avem.
Comments