Otrava din farfurie. Acest aliment banal hraneste cancerul

Otrava din farfurie. Acest aliment banal hraneste cancerul

Asociatia Pro Consumatori (APC) a analizat 20 de sortimente de masline comercializate in sistem vrac sau ambalate in recipiente din sticla sau tabla.

Cel putin pentru zona mediteraneana, maslinul intra, alaturi de grau si vita de vie, in venerata si nobila triada alimentara pe care a preluat-o si crestinismul si in jurul careia au fost edificate semnificatii si ritualuri fundamentale pentru viata credinciosilor.

Specie vegetala aproape misterioasa, maslinul hraneste oameni si alte fiinte cu fructele sale atat de neobisnuite in dulcea lume a fructelor.

Maslinii sunt strans legati de conditiile de viata relativ aspre ale reliefului uscat si calcaros din bazinul mediteranean, cu veri toride, si nu cedeaza tentativelor de aclimatizare departe de apele marilor si acolo unde iernile nu sunt blande. Chiar daca, in cursul secolelor, au parut sa se impace si cu alte conditii de viata, pe termen lung si-au dovedit sensibilitatea proverbiala la frig, pierind in masa in vreo iarna geroasa, asa cum s-a intamplat in anul 1956 cu intinse livezi de maslini ce se dezvoltasera in deceniile anterioare ceva mai la nord de limita ariei lor firesti de cultura in Europa.

Totusi, incepand chiar de cateva secole, s-a produs o raspandire a maslinului si pe alte continente (in cele doua Americi, in sudul Africii, in Australia si Noua Zeelanda).

Tarile europene continua sa fie principalele surse ale productiei de masline si ale uleiului de masline (pentru care se foloseste circa 90% din productia de fructe). Atat fructele, cat si uleiul se bucura de o tot mai mare atentie din partea consumatorilor, motiv pentru care eforturile de crestere a productiei de masline au antrenat intinderea suprafetelor cultivate cu maslini (eforturile Spaniei in aceasta privinta i-au asigurat pozitia de frunte in randul producatorilor lumii), ameliorarea varietatilor si a soiurilor, perfectionarea metodelor de preparare. In acest iures, multa imaginatie merge si in directia perfectionarii tehnicilor de falsificare, pentru a asigura o cerere in continua crestere, venita in mare masura de la consumatorii nefamiliarizati cu aceste produse.

La fel stau lucrurile si in privinta uleiului de masline: este mare diferenta intre uleiul extravirgin (obtinut prin presarea naturala a gramezii de masline bine coapte si din soiuri valoroase) si uleiurile realizate in etapele urmatoare: prin presare, prin extractie cu solventi sau ultimul in lista - ,,Olive Pomace Oil" (acest ultim articol este realizat cu solventi din samburi si pasta ramasa de la extragerea celorlalte sorturi si este foarte frecvent pe pietele ,,emergente", asa cum este si piata romaneasca). Iar uleiurile extravirgine sunt cele mai tentante pentru masluire.

Ingredientele regasite in compozitia sortimentelor de masline analizate sunt urmatoarele: masline recoltate in diferite etape de coacere a fructelor, apa, sare de mare, sare, ardei murat, usturoi, ardei rosu, migdale, ansoa, coriandru, ulei de floarea soarelui, boia iute, boia dulce, cimbru, piper macinat, plante aromatice si otet.

Cantitatea neta de masline din ambalajele analizate variaza intre 40% si 60%.

In cele 20 de produse analizate s-au identificat 9 tipuri de aditivi alimentari, dupa cum urmeaza: acid citric, acid lactic, acid ascorbic, alginat de sodiu, glutamat de sodiu, lactat feros, sorbat de potasiu, benzoat de sodiu si gluconatul feros.

In ceea ce priveste prezenta aditivilor de mai sus in sortimentele de masline analizate, situatia se prezinta astfel:

65% din sortimentele de masline analizate contin acid lactic;

60% din sortimentele de masline analizate contin acid citric;

45% din sortimentele de masline analizate contin acid ascorbic;

35% din sortimentele de masline analizate contin gluconat feros;

20% din sortimentele de masline analizate contin alginat de sodiu;

15% din sortimentele de masline analizate contin glutamat de sodiu;

5% din sortimentele de masline analizate contin lactat feros;

5% din sortimentele de masline analizate contin sorbat de potasiu;

5% din sortimentele de masline analizate contin benzoat de sodiu.

E202 - sorbat de potasiu, conservant. Este un aditiv ce irita pielea, ochii si mucoasele. Poate fi genotoxic si mutagen pentru celulele sangelui uman.

E211 - benzoat de sodiu, conservant cu actiune antibacteriana si antifungica in mediul acid. Benzoatul de sodiu este un conservant sintetic care, in reactie cu acidul ascorbic, genereaza benzen, substanta toxica cancerigena.

E270 - acidul lactic este folosit ca stabilizator si conservant. Poate produce reactii alergice precum mancarimi, inflamarea limbii si a mucoaselor, respiratie greoaie, secretii nazale, favorizeaza subtierea smaltului dentar si aparitia cariilor, poate irita mucoasele sistemului digestiv producand diverse afectiuni digestive. Alimentele ce contin E 270 nu trebuie consumate de bebelusi si copiii mici pentru ca ei nu detin echipamentul enzimatic necesar metabolizarii acestuia.

E300 - Acid ascorbic este un agent antioxidant obtinut din glucoza si care, in cantitati mari, poate produce diaree, ataca smaltul dintilor si duce la formarea calculilor la rinichi.

E330 - acidul citric este un agent de reglare a aciditatii. Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smaltului dentar, acesta favorizand aparitia cariilor dentare. Acidul citric nu este recomandat in alimentatia copiilor. Nu trebuie consumate alimente ce contin acid citric de catre cei care au afectiuni cardiovasculare sau renale, afectiuni ale aparatului digestiv si diaree.

E579 - gluconatul feros este un stabilizator artificial de culoare, care in combinatie cu oxigenul, declanseaza reactia de oxidare in urma careia maslinele verzi sau blonde devin negre. Gluconatul feros provoaca eroziuni la nivelul mucoasei esofagului si stomacului.

E585 - lactatul feros este un stabilizator artificial de culoare, avand acelasi rol tehnologic si aceleasi reactii adverse ca ale gluconatului feros.

E621- monoglutamatul de sodiu este un potentiator de gust si aroma. Acesta provoaca reactii alergice, dureri de cap si de gat, ameteala, greata, diaree si poate bloca asimilarea vitaminei B6 si a calciului.

Deficitul de vitamina B6 genereaza slabiciune musculara, anemie, insomnie, caderea parului, oboseala cronica si tulburari neurologice.

Deficitul de calciu provoaca o serie de manifestari, cum ar fi: carcei, pierderi de memorie, fracturi, irascibilitate, astenie, tulburari intestinale si lipsa poftei de mancare. Produsele care contin acest aditiv nu trebuie consumate de catre femeile insarcinate, copiii, hipoglicemicii, batranii sau cardiacii.