Poate Romania sa aiba propriul program pentru viitor?
In jurul globului se afla peste 4500 de sateliti. Mai precis, la finalul anului 2021 erau 4550. Peste 70 de tari detin sateliti de telecomunicatii, iar Romania nu se afla printre ele. Lista lor poate fi parcursa aici:
Printre natiunile care au proprii sateliti in jurul pamantului, in fruntea clasamentului gasim Statele Unite, care detine peste jumatate din satelitii intregii planete (peste 2800). China, puterea tehnologica cu cresterea cea mai importanta din ultimii ani, este pe locul II, cu 467 de sateliti, urmata de catre Marea Britanie (349 de sateliti) si Rusia (168 de sateliti). Statele din Uniunea Europeana care detin proprii sateliti nu sunt putine: Germania are 47, Luxemburgul 40, Franta 31, Spania 24, Italia 21, Olanda 16, Finlanda 15, Belgia, Grecia si Suedia cate 5, Danemarca 4, Cehia 3, Lituania si Slovenia cate 2, iar Austria, Bulgaria, Ungaria, Estonia, cate 1. In total 18 natiuni din UE sunt in acest club select, din care mai fac parte si state precum Kazahstan (6 sateliti), Algeria (5 sateliti), Maroc si Pakistan (cate 3 sateliti), Azerbaidjan, Belarus si Venezuela (cate 2 sateliti), ba chiar si Bangladesh, Ecuador, Kuweit, Laos, Sri Lanka, Sudan, Tunisia, Turkmenistan si chiar Irak.
Mai mult de doua treimi dintre satelitii lansati (peste 3000) se gasesc in asa-numita ,,orbita inferioara a pamantului"- low Earth orbit (LEO), 565 se regasesc pe orbite geo-sincrone/geo-stationare - geosynchronous orbit (GSO)/geostationary orbit (GEO), inca 139 pe ,,orbita medie a pamantului"- medium Earth orbit (MEO) si doar 56 pe ,,orbita eliptica superioara"- highly elliptical orbit (HEO). Printre cei peste 3000 de sateliti cu orbita LEO, ii regasim si pe cei detinuti de catre cel mai important detinator de astfel de obiecte, Elon Musk, cel care detine reteaua SpaceX Starlink; printre cei 565 de pe orbitele GSO/GEO (care se invart cu viteza de rotatie a Terrei aflam sateliti utilizati pentru telecomunicatiile terestre si pentru observarea conditiilor de pe pamant, cu mentiunea ca cei GEO parcurg orbite de deasupra ecuatorului, ceea ce ii face sa para ficsi pentru un observator terestru. Satelitii cu orbite MEO sunt destinati coordonarii navigatiei (inclusiv pentru sistemele GPS), iar cei cu orbite HEO pentru comunicatii si pentru radio satelitar. Evident ca cei care graviteaza pe orbite mai departate de Terra sunt mai scumpi, mai rari si pot face functii mai complexe.
Doua treimi dintre sateliti (peste 63%) sunt destinati telecomunicatiilor, inca o cincime (22,1%) ,,observarii planetei", inca 7,8% pentru dezvoltarea tehnologica si doar 0,22% pentru observarea spatiului si 2,3% in scopuri stiintifice spatiale.
O treime dintre satelitii existenti erau detinuti de catre firma lui Elon Musk, iar alte numere importante apartin diferitelor armate : cea chineza detine 129, cea rusa 125, aviatia americana 87, iar Oficiul national american de recunoastere NRO 63.
Sursa: https://dewesoft.com/blog/every-satellite-orbiting-earth-and-who-owns-them
Acum, poate ne aducem aminte ca tara noastra, Romania, este a 34-a cea mai mare economie a lumii in clasamentul intocmit de Banca Mondiala (https://databankfiles.worldbank.org/public/ddpext_download/GDP_PPP.pdf ) si a 35-a cea mai mare economie a lumii in clasamentul intocmit de catre FMI (https://www.imf.org/en/Publications/WEO/weo-database/2023/April/weo-report?a=1&c=001,998,&s=NGDPD,PPPGDP,PPPPC,PPPSH,&sy=2020&ey=2028&ssm=0&scsm=1&scc=0&ssd=1&ssc=0&sic=0&sort=country&ds=.&br=1 ). In urma noastra regasim state precum Elvetia , Belgia, Singapore, Norvegia, Suedia, Austria. Ungaria se afla la mare distanta (a 53-a economie a lumii), iar de Bulgaria ce sa mai vorbim (a 71-a economie a lumii). Economia noastra nu este doar mare, ci a inceput sa fie si performanta, Romania ajungand pe locul 40 pe glob, in clasamentul Bancii Mondiale (https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.PCAP.PP.CD?most_recent_value_desc=true&year_high_desc=true ) dupa indicatorul global PIB/locuitor, PPP (la preturi comparabile), dupa noi venind Portugalia (locul 42), Turcia (49), Grecia (50), Rusia (50), Bulgaria 951), etc, iar Ungaria fiind imediat in fata noastra (locul 39).
Cum se face, totusi, ca Romania are o economie atat de performanta si performante tehnologice atat de modeste? Nu cumva dezvoltarea economica in viitor va fi, din ce in ce mai pronuntat, legata de accesul la si utilizarea tehnologiilor moderne? Si care sunt acestea? Pai ceea ce numim simplu tehnologie astazi ascunde de fapt un complex de cunostinte legate de matematici aplicate, de fizica, de chimia aferenta producerii de materiale noi, de tehnologiile de programare si chiar de aplicatii precum inteligenta artificiala (AI).
Pentru a putea sa aiba un loc confortabil in lumea viitoare, o natiune trebuie sa fie axata pe ceea ce se numeste ,,economia cunoasterii", adica pe productia de tehnologie si pe adaptarea acesteia la nevoile de dezvoltare. Atata timp cat te rezumi doar la productia de bunuri si nu produci tehnologie, esti doar o natiune de mana a doua. Degeaba vin politicienii nostri cu vorbe mari, precum rezilienta si dezvoltare, daca nu construiesc o capacitate interna de producere de tehnologii moderne.
Economia cunoasterii nu este doar un moft sau o expresie de inganat pe la diferite conferinte simandicoase, ci este chiar tipul de economie spre care se indreapta Occidentul, adica o economie concentrata pe ,,fabricarea" de tehnologie, care sa poata oferi societatii o valoare adaugata ridicata, adica prosperitate, bogatie. Din pacate, in tara dosarului cu sina, economia cunoasterii nu este o prioritate, iar index-ul care exprima adaptarea economiei noastre in acest sens, index calculat de catre Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP), ultima oara in 2020, ne plaseaza pe un neonorant loc 52 la nivel mondial. Valoarea indicatorului national de ,,economie a cunoasterii" pentru Romania este de 48,5 (locul 52 mondial), in vreme ce alte tari in situatia noastra sunt la valoarea 54,3 pentru Polonia (locul 39 global) si 53,9 pentru Ungaria (locul 41 mondial). Inaintea noastra mai sunt Serbia, Croatia si Belarus, iar dupa noi Bulgaria (48,3- locul 54), Ucraina (47,6 - locul 56), Grecia (46,8-locul 59) si Albania (46,5- locul 61). Cu 43,9, Republica Moldova ocupa locul 78, intre Panama si Iordania.
Dar ce este indicatorul compozit GKI -global knowledge index? Acesta reprezinta o medie ponderata intre urmatorii indicatori, care evalueaza calitatea in domeniile de mai jos:
- Educatia preuniversitara
- Educatia tehnica si vocationala
- Educatia universitara
- Cercetare-dezvoltare-inovare
- Tehnologia informatiei si comunicatii (IT&C)
- Economie
- Mediu general de validare/promovare dintr-o tara, modul de stabilire a ierarhiei valorilor, mai general spus.
Cam asta este, daca vreti, structura cunoasterii intr-o societate, descompusa in elementele constituente:
Iata cum arata prima parte a clasamentului cunoasterii la nivel mondial:
Hai sa vedem cum arata performanta tarii noastre, descompusa pe elemente constituente:
Cel mai bine plasat domeniu al educatiei, pentru noi, ramane educatia universitara (locul 46 in lume), urmat de performanta economiei si de modul de ierarhizare a valorilor (locul 49 in lume), apoi nivelul industriei IT&C (locul 50 in lume), iar cel mai prost stam la calitatea educatiei pre-universitare (locul 79 in lume) si la educatia tehnica si vocationala (locul 80 in lume). Hai sa aruncam un ochi si pe la vecinii nostri din Estul Europei. Si sa incepem cu Polonia
Polonezii exceleaza la educatia pre-universitara (locul 17 global) si au un nivel acceptabil la educatia universitara (locul 32 global), si la capitolele ,, cercetare-dezvoltare-inovare" si modul de ,,ierarhizare a valorilor" (locul 38 ). Cel mai prost stau si ei tot la educatia tehnica si vocationala, dar aici sunt pe locul 55, nu pe 88 precum suntem noi.
Ungaria acum:
Aceeasi slabiciune precum noi si polonezii au si ungurii : educatia tehnica si vocationala (locul 96 pe glob), iar cel mai bine stau si ei, precum polonezii, la educatie pre-universitara (locul 32 in lume). Mai stau neasteptat de bine si la educatie universitara (locul 36), la cercetare-dezvoltare-inovare (locul 33) si la economie (locul 36). Nici la industria IT&C nu stau rau ungurii, devansandu-ne copios (ei sunt pe locul 41) si nici la modul de ierarhizare a valorilor (locul 42).
In fine, din ratiuni sentimentale dar si pragmatice, sa vedem si pozitia Republicii Moldova:
Apare clar si aici tiparul unei catastrofe in educatia tehnica si vocationala (locul 95 global), dar si in starea generala a economiei (locul 79), a educatiei universitare (locul 79) si a modului de ierarhizare a valorilor (locul 79). Nici la cercetare-dezvoltare-inovare nu stau prea bine fratii nostri (locul 78) si nici la educatia pre-universitara (locul 77). Cel mai bine se plaseaza la indicatorul legat de industria IT&C (locul 72 mondial).
Toate vulnerabilitatile reiesite din clasamentele de mai sus sunt lucruri stiute si mult-discutate la noi, dar le reiau pentru ca sunt relevante pentru pretuirea pe care o acordam noi, ca societate, cunoasterii si pentru modul in care Romania se pregateste sau nu pentru statutul de ,,economie a cunoasterii".
Primul lucru de la care trebuie sa plecam este faptul ca avem cea mai mare rata a abandonului scolar din Uniunea Europeana (15,6%):
A doua vulnerabilitate majora: avem a treia cea mai mica perioada scolara pentru un copil care intra azi in scoala: doar 14,2 ani in medie:
&
Sursa: realitateafinanciara.net
The post Poate Romania sa aiba propriul program pentru viitor? appeared first on Cotidianul RO.
Comments