Pregatiri pentru Ziua Recoltei: peste 70 de producatori traditionali vor participa la sarbatoarea de...

Ziua Recoltei va avea loc în perioada 23 – 25 septembrie la Cristur, pe amplasamentul vechiului târg de la intrarea în localitate. Peste 70 de producători tradiţionali din nouă judeţe (Hunedoara, Alba, Sibiu, Timiş, Arad, Harghita, Dolj, Teleorman) şi-au anunţat prezenţa, a informat Primăria Deva.

Ei vor oferi spre vânzare legume şi fructe de sezon, preparate tradiţionale din carne şi din lapte, conserve şi dulceţuri, produse apicole, must, vinuri româneşti, dulciuri, precum şi obiecte de artizanat, utilaje şi unelte agricole.

Copiii sunt aşteptaţi la parcul de distracţii care va funcţiona pe toată durata evenimentului. Târgul va fi deschis între orele 9.00-23.00, în toate cele trei zile de desfăşurare. Duminică, 25 septembrie 2016,

Primăria Deva pune la dispoziţia localnicilor care doresc să participe la „Ziua Recoltei” autobuze care vor asigura transport gratuit pe ruta Gara Deva–Cristur şi retur. Autobuzele vor circula din oră în oră, în intervalele orare 12.15-19.15 (plecare din Gara Deva) şi 19.15-19.40 (plecare din Cristur), au informat reprezentanţii administraţiei locale.


Vă recomandăm şi:

Zece flori care aduc dragostea: cele mai puternice plante folosite la descântecele şi vrăjile făcute iubiţilor

Busuiocul aduce noroc în dragoste fetelor care îl poartă, clocoţelul îi face pe bărbaţi să-şi părăsească familiile, drăgaicele au puterea de a fermeca, iar năvalnicul este folosit pentru a atrage femeile. Sunt doar câteva dintre plantele care, potrivit tradiţiei populare, au puteri miraculoase.

Fermele de animale şi grădinile ascunse după blocurile gri din Hunedoara

Sute de localnici din cartierul Micro 7 al Hunedoarei au demonstrat că pot face agricultură chiar şi la bloc. Dealurile care înconjoară imobilele din plăci de beton au fost cultivate, iar în acest an localnicii s-au bucurat de o recoltă bogată, pe măsura muncii depuse.

FOTO Tărâmul fermecat al Hunedoarei: cum supravieţuiesc satele din munţi, în ţinutul stăpânit în trecut de daci

Ultimii zece kilometri ai drumului spre Târsa sunt un urcuş continuu, care străbate păduri de fag, arin şi mesteacăn şi traversează luminişuri ce deschid privelişti către vârfurile încă înzăpezite ale Retezatului. Drumul forestier este alunecos şi periculos: frumuseţea peisajului se confruntă cu pericolul prăpăstiilor pe care traseul le străbate, în timp ce drumul înconjoară muntele pe care sătenii îl stăpânesc de secole.

Comments