PRIMA DUMINICA DIN POST - Experienta launtrica a intalnirii cu Fiul lui Dumnezeu

PRIMA DUMINICA DIN POST ,,In vremea aceea a vrut Iisus sa plece in Galileea si a gasit pe Filip. Si i-a zis Iisus: Urmeaza-Mi! Iar Filip era din Betsaida, din cetatea lui Andrei si a lui Petru. Filip a gasit pe Natanael si i-a zis: Am aflat pe Acela despre Care au scris Moise in Lege si prorocii, pe Iisus, fiul lui Iosif din Nazaret. Si i-a zis Natanael: Din Nazaret poate fi ceva bun? Filip i-a zis: Vino si vezi. Iisus a vazut pe Natanael venind catre El si a zis despre el: Iata, cu adevarat, israelit in care nu este viclesug. Natanael I-a spus: De unde ma cunosti? A raspuns Iisus si i-a zis: Mai inainte ca Filip sa te cheme, te-am vazut cand erai sub smochin. Raspuns-a Natanael: Rabbi, Tu esti Fiul lui Dumnezeu, Tu esti imparatul lui Israel! Iar Iisus i-a zis: Pentru ca ti-am spus ca te-am vazut sub smochin, crezi? Mai mari decat acestea vei vedea. Si a grait: Adevarat, adevarat zic voua, ca de acum veti vedea cerul deschizandu-se si pe ingerii lui Dumnezeu suindu-se si coborandu-se peste Fiul Omului". (Ioan 1, 43-51)

,,In vremea aceea a vrut Iisus sa mearga in Galileea si a gasit pe Filip, si i-a zis lui: vino dupa Mine. Iar Filip era din Betsaida, din cetatea lui Andrei si a lui Petru." Galileea era pagana, in ea locuiau greci, romani si sirieni si cativa evrei. Evreii din Iudeea dispretuiau Galileea, considerand-o pagana, tinut al intunericului si necredintei. Cu toate acestea, profetul Isaia cu mult timp inainte prorocise ca acolo va straluci o lumina mare: ,,Poporul care locuia intru intuneric va vedea lumina mare si voi cei ce locuiati in latura umbrei mortii lumina va straluci peste voi". Adresandu-se mai intai acestor semintii amestecate din Galileea, Mantuitorul Hristos a aratat dintru inceput ca Evanghelia Sa e pentru intreaga omenire.

Andrei a fost cel dintai care L-a urmat pe Hristos, apoi el l-a adus pe Simon Petru, fratele sau. Lui Filip, Domnul i-a spus: ,,Vino dupa Mine!" Filip L-a vazut si L-a cunoscut pe Hristos si aceasta experienta a intalnirii este marturisita lui Natanael cu uimire si bucurie: ,,L-am aflat pe Acela despre care au scris Moise si profetii!" Mantuitorul Hristos Se descopera lui Filip, ii ofera certitudinea ca El este Cel asteptat, daruindu-i o incredintare launtrica. Aceasta certitudine este impartasita lui Natanael, care la inceput isi exprima indoiala: ,,Oare, din Nazaret poate sa fie ceva bun?"

Potrivit logicii omenesti, Natanael avea dreptate: Nazaretul era o mica localitate si nu era pomenit nicaieri in Vechiul Testament, or, prorocul a spus ca locul nasterii lui Mesia e Betleemul, cetatea lui David; mai mult, Filip l-a numit pe Iisus fiul lui Iosif.

,,Vino si vezi!"

Vino si ai sa te incredintezi cand te vei intalni cu El. Asaza-te pe calea gandului la Dumnezeu, a dorului dupa Dumnezeu. Cauta-L pe Dumnezeu pe Care, pana acum, L-ai asteptat si intru Care ai nadajduit.

Desi i-a vazut de departe indoiala lui Natanael, Mantuitorul l-a laudat nu pentru a-l maguli, ci pentru ca a cunoscut taina inimii lui, dupa cum ne spune psalmistul: ,,Tu ai cunoscut sederea mea si scularea mea; Tu ai priceput gandurile mele de departe… Ca inca nu este cuvant pe limba mea, si iata, Doamne, Tu le-ai cunoscut pe toate… Tu m-ai zidit si ai pus peste mine mana Ta… Unde ma voi duce de la duhul Tau si de la fata Ta unde voi fugi?" Inima curata a lui Natanael s-a umplut de prezenta Fiului lui Dumnezeu. ,,Raspun-su-I-a Natanael: Rabbi, Tu esti Fiul lui Dumnezeu, Tu esti regele lui Israel!" Altfel spus aceasta stare: ,,Nu M-ai fi cautat daca nu M-ai fi aflat!"

Domnul ii fagaduieste: ,,Mai mari decat acestea vei vedea": Cerul deschizandu-se si pe ,,ingerii lui Dumnezeu suindu-se si coborandu-se peste Fiul Omului". Domnul a venit pe pamant ca sa arate oamenilor cerurile deschise, dar dupa venirea Lui multi vazatori ai cerului s-au ridicat prin patrundere duhovniceasca spre inaltimile ceresti si au coborat cu cetele ingerilor. Cerul e pururea deschis oamenilor, oamenii insa vazand, nu vad, si auzind, nu aud, nici nu inteleg (Matei 13, 3). Pana in zilele noastre, celor cu inima curata, purtatorilor de Dumnezeu, li s-au aratat ingeri; si multi intorsi la Dumnezeu, care s-au cait si carora li s-au iertat pacatele, au vazut cerurile deschise.

Sfintii Parinti ai Bisericii ne cheama permanent la experienta si trairea celor dumnezeiesti: ,,Auzind de ochii sufletului, care cunosc prin experienta comorile celor ceresti, sa nu crezi ca e vorba de cugetare. Caci aceasta cugeta prin sine atat la cele sensibile, cat si la cele inteligibile. Insa precum o cetate pe care n-ai vazut-o inca, daca cugeti la ea, nu inseamna ca ai si fost acolo, tot asa e si cu Dumnezeu si cu cele dumnezeiesti: nu cugetandu-L, ci teologhisindu-L pe Dumnezeu Il experiezi. Sau precum aurul, daca nu-l posezi in chip sensibil, nu-l ai in maini si nu-l vezi, chiar daca ai avea in cugetare de zeci de mii de ori noima lui, tot nu l-ai avea, nu l-ai vedea si nu l-ai poseda.

La fel e si cu comorile dumnezeiesti: de le-ai cugeta de zeci de mii de ori, daca nu le experiezi pe cele dumne-zeiesti si nu le vezi cu ochii inteligibili si mai presus de cugetare, nu vezi, nu ai si nu posezi cu adevarat nimic din cele dumne-zeiesti", spune Sfantul Grigorie Palama. Comuniunea reala si deplina cu Dumnezeu, si nu filosofarea despre cele dumne-zeiesti, cunoasterea ca rod al nevointei, ,,al dezgolirii mintii de tot ce este murdar si constituie un obstacol in vederea lui Dumnezeu" inseamna intalnirea cu Dumnezeu.

Parintele Nicolae Steinhardt, interpretand Evanghelia acestei duminici, marturiseste ca viata si invatatura noastra crestina trebuie sa fie in asa fel incat sa ne dea putinta de a-l sti pe Adevaratul Hristos si de a-l recu-noaste pe Antihristul cand va veni. ,,Nu cunoasterea teoretica sau corectitudinea ne vor da aceasta cunoastere."

Parintele Nicolae invoca o parabola a lui Vladimir Soloviov, in care Antihrist va zidi pentru ortodocsi un muzeu al tuturor antichitatilor bizantine posibile, numai sa i se supuna lui. Astfel ca si prea multa `corectitudine" in Ortodoxie, ,,fara o inima crestina iubitoare, nu ii va putea rezista Antihristului; cel care il va recunoaste si ii va rezista cu tarie o va face indeosebi prin inima si nu prin minte". Asezarea launtrica pe calea catre Mantuitorul Hristos spre intalnirea cu El este singura cale spre a dobandi experienta cea mai profunda a realitatii vietii.

A nu te afla nicaieri nu inseamna a fi liber

Exista astazi o categorie de liber-cugetatori care se declara detasati de parti pris-urile confesionaliste, considerandu-se mai liberi atunci cand trateaza subiectele teologice decat crestinii care apartin unei confesiuni si, care, dupa parerea lor, nu pot sa fie liberi in gandire.

Acesti ,,liber-cugetatori" ii considera pe crestinii care apartin unei Biserici traditionale ,,dogmatici", ,,fundamentalisti", iar preotii sunt pentru ei ,,functionari in sutana". Acestora le raspunde un ganditor crestin, care spunea: ,,A nu te afla nicaieri nu inseamna a fi liber".

Trebuie sa existe o inima a lui ,,acasa", astfel incat sa te apropii si sa te indepartezi de Cineva, din care sa iesi si la care sa te intorci. ,,Nu locuiesti intr-o casa daca nu stii unde te afli. Nu poti iubi o casa care n-are un chip si in care pasii nu au inteles."

Daca nu esti asezat in calea spre intalnirea cu Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu Celui Viu, asemenea lui Natanael, daca nu te naste nimeni duhov-niceste, daca nimeni nu te cheama, spunandu-ti ,,vino si vezi", n-ai cum sa te asezi pe cale, sa te intalnesti cu Dumnezeul Cel Viu. ,,Urmand Parintilor" este expresia esentiala a Sfintei Traditii in aceasta Duminica a Ortodoxiei.

Blaise Pascal, in noaptea revelatiei pe care a avut-o in 23 noiembrie 1654, a exclamat coplesit: ,,Foc. Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac, Dumnezeul lui Iacov, Dumnezeul Parintilor, Dumnezeul Cel Viu, iar nu Dumnezeul savantilor si al filozofilor!"

Toate acestea, asa cum ne-au invatat Parintii care au cunoscut foarte bine stiinta si filosofia vremii lor, se pot integra vietii noastre duhovnicesti daca avem discernamantul si cultura Duhului pe care ei le-au avut.

La randul sau, parintele Nicolae Steinhardt constata ca lumea din care Evanghelia isi scoate pildele, in care isi asaza parabolele si de unde ia uneltele de care se foloseste pentru a grai simbolic, este lumea cea simpla si elementara a vietii directe, cu modestul ei decor si limitatele ei recuzite: ograda, via, ogorul, stana, navodul, secerisul, aluatul, nunta, gospodaria, corabia, staulul, gradina. Nimic cerebral si sofisticat.

In aceasta prea reala lume, omul munceste, sufera, se ospateaza, primeste oaspeti, se bucura, plange, se imbolnaveste, moare. Nu-l vedem citind, teoretizand, visand, adica ,,ziua, soarele nu-l paleste, noaptea luna nu-l vrajeste".

,,Vino si vezi" s-a pastrat in traditia crestina rasariteana ca o chemare spre a ne intalni cu Dumnezeu prin sfintii Sai, singurii care ne pot impartasi experienta cu Dumnezeu. In Ortodoxie, teologia il arata pe Cel negrait, icoana pe Cel nevazut, iar sfintenia pe Cel necuprins.

Crestinii ortodocsi in dumnezeiasca Liturghie intra in gustarea intalnirii cu Dumnezeu; prin lumea iconografica si liturgica Il afla viu pe Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu si Il vad cat este de minunat intru sfintii Sai, canta impreuna cu puterile cele ceresti cantarea de biruinta si aduc inchinare pentru parinti, stramosi, patriarhi si proroci.

Pr. Conf. Dr. Gheorghe Holbea

The post PRIMA DUMINICA DIN POST - Experienta launtrica a intalnirii cu Fiul lui Dumnezeu appeared first on actualmm.ro.