Propunere controversata. S-ar putea reduce durata concediului pentru cresterea copilului
Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) a emis un document prin care propune reducerea concediului de crestere a copilului, actul continand de asemenea referinte la varsta de pensionare a femeilor si noua lege a pensiilor care prevede perioade reduse in functie de numarul de copii.
Reprezentantii Ministerului Muncii au argumentat ca exista deja mecanisme pentru incurajarea intoarcerii mai rapide a femeilor la locul de munca prin stimulente de insertie, insa recomandarea OCDE a starnit un val de reactii negative in discursul public.
Potrivit comentariilor venite de la Ministerul Muncii, Romania acorda stimulente de insertie pentru incurajarea celor care se intorc mai devreme la lucru. Valoarea stimulentului pentru cei care se intorc pana cand bebelusul implineste 6 luni este de 1.500 de lei, iar dupa 6 luni, 650 de le, a declarant saptamana aceasta Raul Giuglea, purtator de cuvant in Ministerul Muncii.
Potrivit mai multor surse din presa, documentul emis de OCDE contine si precizari legate si de noua lege a pensiilor, mai exact faptul ca ar trebui de asemenea eliminata masura care face referire la reducerea varstei de pensionare pentru femei in functie de numarul de copii. Mai exact, noua lege a pensiilor prevede ca femeile care au copii pot primi o reducere a varstei de pensionare cu 6 luni pentru fiecare copil, intr-o marja maxima de trei ani si jumatate.
Masura, spun reprezentanti ai Guvernului, este justificata prin eforturi de stimulare a natalitatii in conditiile in care tara noastra se confrunta de foarte mult timp cu un spor natural negativ si natalitate scazuta, iar o modificare a prevederilor din noua lege in stadiul actual al redactarii acesteia ar fi dificila.
Pe ce se bazeaza recomandarile OCDE
In prezent, 34 de tari membre OCDE ofera concedii si indemnizatii pentru maternitate si cresterea copiilor. Dintre aceste tari, 28 garanteaza cel putin 14 saptamani de concediu maternal platit mamelor, perioada fiind, de asemenea, recomandata de Conventia de Protectie a Maternitatii a Organizatiei Internationale a Muncii din 2000. Primele 14 saptamani sunt considerate importante deoarece, in aceasta perioada, copiii incep sa formeze conexiuni neuronale si recunosc vocea, mirosul si fata ingrijitorului lor.
Angajatii pot folosi concediul in timpul nasterii, adoptiei sau plasamentului unui copil. De asemenea, poate fi utilizat pentru afectiuni grave de sanatate care il fac pe angajat incapabil sa-si indeplineasca munca si, in mod similar, poate fi folosit pentru a ingriji sotul, copilul sau parintele angajatului care are o afectiune grava de sanatate, arata un studiu realizat de Department of Public Administration & Policy al American University din SUA. Nuanta importanta aici este ca recomandarea OCDE nu are legatura cu concediul maternal, ci cu cel de crestere a copilului.
Principiul este urmat si in Uniunea Europeana, Directiva 92/85 asigurand un minim de 14 saptamani de concediu de maternitate, din care cel putin 2 saptamani sunt obligatorii, si o compensatie cel putin la nivelul indemnizatiei nationale de boala. Directiva 2019/1158 a introdus concediul de paternitate, oferind tatilor sau celui de-al doilea parinte dreptul de a lua cel putin 10 zile lucratoare in jurul momentului nasterii copilului, de asemenea compensat cel putin la nivelul indemnizatiei de boala. In plus, aceasta directiva stabileste un minim de 4 luni de concediu de crestere a copilului, din care cel putin 2 luni nu sunt transferabile intre parinti si o prevedere pentru aranjamente flexibile, cum ar fi concediul cu jumatate de norma
In Romania, concediul de maternitate si cel de crestere a copilului sunt reglementate prin mai multe acte normative, OUG nr. 96/2003 si OUG nr. 158/2005 cuprinse in Codul Muncii. Astfel, concediul de maternitate este acordat inainte si dupa nastere, avand o durata totala de 126 de zile (adica 18 saptamani, deci peste media OCDE), impartit in 63 de zile concediu prenatal si 63 de zile concediu postnatal. Concediul postnatal este obligatoriu, iar compensarea intre perioadele pre si postnatal poate varia in functie de recomandarea medicului sau alegerea persoanei. Indemnizatia de maternitate se calculeaza ca 85% din media veniturilor nete ale persoanei din ultimele 12 luni si este suportata de statul roman prin sistemul de asigurari sociale de sanatate.
Pe de alta parte, concediul de crestere a copilului poate fi acordat pana cand copilul atinge varsta de 2 ani sau 3 ani in cazul copiilor cu handicap. Indemnizatia pentru cresterea copilului se stabileste la 85% din media veniturilor nete realizate de parinte in ultimele 12 luni consecutive din ultimii 2 ani anteriori nasterii copilului, cu o limita minima si maxima stabilita prin lege. In 2023, limita minima era de 1.250 de lei lunar, iar cea maxima de 8.500 de lei. Aceasta indemnizatie este de suportata integral de statul roman.
Diferenta majora intre cele doua tipuri de concedii este perioada si scopul pentru care sunt acordate. Concediul de maternitate este specific perioadei de sarcina si nastere, menit sa protejeze sanatatea mamei si a copilului nou-nascut, in timp ce concediul de crestere a copilului are scopul de a permite parintilor sa se dedice cresterii si ingrijirii copilului in primii ani de viata.
Dupa cum au mentionat si reprezentantii Ministerului Muncii, legislatia romaneasca prevede si un stimulent de insertie pentru parintii care aleg sa se intoarca in campul muncii inainte de incheierea perioadei de 2 ani de concediu pentru cresterea copilului, oferindu-le o suma suplimentara de la stat.
Romania, printre cele mai generoase state
Intr-adevar, Romania se afla pe primele locuri in Europa si nu numai in ceea ce priveste perioada de care mamele si apoi parintii pot face uz de concediu de crestere a copilului, desi cel maternal este in mediana tarilor europene.
Un exemplu recunoscut ca fiind la polul opus la nivel global, in ceea ce priveste tarile dezvoltate, este SUA, unde se limiteaza concediul parental comun la doar 12 saptamani, o durata considerata insuficienta de catre multi, fiind vast reclamata de comunitatile de parinti americane si de catre Partidul Democrat. In contrast, Canada extinde aceasta perioada pana la 12 sau 18 luni, cu compensatii de 80% din salariul angajatilor. In Europa, Norvegia impune un minim de 15 saptamani de concediu maternal pentru mame si doua saptamani pentru tati, in timp ce Slovacia ofera mamei posibilitatea de a lua pana la 3 ani de concediu de crestere a copilului, tatii avand dreptul la 6 luni de concediu platit cu 75% din salariu.
O alta tara cu politici similare este Irlanda, care permite pana la 42 de saptamani de concediu de maternitate si crestere a copilului, cu 26 de saptamani platite si 16 saptamani neplatite. Plata depinde de contributiile la asigurarile sociale, iar tatii au dreptul la doua saptamani de concediu. Bulgaria ofera aproximativ un an de concediu de crestere a copilului, Ungaria jumatate de an, iar Irlanda permite pana la 42 de saptamani de concediu de maternitate si crestere a copilului, cu 26 de saptamani platite si 16 saptamani neplatite, plata depinzand de contributiile la asigurarile sociale, iar tatii au dreptul la doua saptamani de concediu.
Portugalia si Belgia au sisteme diferite, prima oferind 4 sau 5 luni de concediu de maternitate, cu compensatii financiare variabile, dar in rest, cele mai multe tari se muleaza pe directiva minima europeana oferind 14 saptamani minim de concediu maternal, alaturi de cele 4 luni de concediu de crestere a copilului, cu legislatii diferite cu privire la procentele din venitul parintelui care primeste indemnizatia, in cazul in care aceasta se ofera.
Practic, cu exceptia Slovaciei, Romania este intr-adevar un caz relativ izolat, insa o astfel de recomandare merita privita in ansamblul procesului mai amplu de aderare a Romaniei la OCDE.
Comments