PSD, victima propriului program
Una din criticile constante aduse guvernului de tehnocrati de catre PSD a fost ca schimba prea des ministri. Nu au trecut decat doua luni de la preluarea guvernarii si au fost schimbati patru sau cinci membri ai Cabinetului Grindeanu. Doi si-au dat demisia. Despre primul s-a spus ca a fost infiltrat de adversari. Al doilea, cel al Justitiei, s-a incurcat intr-o ordonanta de urgenta care a ridicat in picioare o tara intreaga.
Daca se mai pune la socoteala si prima desemnare refuzata de presedinte, avem imaginea instabilitatii politice. Refuzarea doamnei Sevil Shhaideh sa zicem ca nu tinea de PSD. Totusi este discutabila pentru ca nu a stiut decat Liviu Dragnea despre propunere. Un ministru a demisionat din cauza protestelor. Ultimele schimbari au venit din cauza unei presiuni a grupului fostului premier Victor Ponta. Deci este o falsa unanimitate in partidul recunoscut pentru luarea unor decizii in unanimitate. Cand se vorbeste despre unanimitate implicit se intelege o impunere de sus.
Pe de alta parte schimbarea componentei unei echipe nu este un lucru rau in sine. Exista de o vreme incoace obiceiul ca in guverne sa fie incluse persoane care nu au mai facut parte dintr-un guvern precedent. Chiar PSD si-a facut un titlu de mandrie in timpul campaniei electorale promitand ca va forma guvernul din persoane noi, necompromise.
Dupa tragedia de la Colectiv oamenii care au iesit in strada au cerut guvern de tehnocrati. Dacian Ciolos si-a ales o echipa de oameni care nu au facut politica. Astfel credea ca a dat o lovitura. Sperantele puse in tehnocrati s-au spulberat. Guvernarea este una, priceperea personala alta. Rezultatele, privite prin prisma accesarii fondurilor europene, au fost catastrofale. Nu s-a absorbit niciun euro. Oricat s-au straduit presedintele Iohannis, PNL si USR sa ridice in slavi guvernul tehnocrat, la alegerile parlamentare rezultatele au fost mult sub asteptari. Platforma electorala propusa de Dacian Ciolos, care s-a vrut a fi un document programatic, nu s-a bucurat de popularitate.
Practic PNL, bazandu-se pe tehnocrati, nu a avut un program de guvernare. Si de aici se poate trage concluzia ca nu se poate guverna fara un program politic.
La urma urmei PSD a devenit victima propriului program politic. Asumandu-si rolul de coordonator al echipei care a lucrat la program, Liviu Dragnea si-a arogat si meritul rezultatelor obtinute. S-a considerat garantul punerii in practica a programului-minune. Prin urmare s-a simtit indrituit sa puna in guvern pe cine a vrut el, iar apoi nu a ascuns faptul ca deciziile le va lua tot el. Asta a trezit nemultumiri in partid. In acest fel a marginalizat oamenii lui Victor Ponta, dar si pe cei care au muncit in campanie, separat de echipa lui. Nemultumirile mocnite au iesit la suprafata si datorita protestelor. Victor Ponta a reusit sa-si impuna cateva persoane in Guvernul Grindeanu.
Actiunile lui Liviu Dragnea au fost privite cu suspiciune. Opozitia, ajutata de presedintele Iohannis, a profitat de situatie si a atacat intr-un singur punct, in Liviu Dragnea.
PSD a fost calificat partid corupt pentru ca s-a lasat condus de un om cu probleme penale. Cel care i-a adus partidului un scor istoric la alegeri a devenit si punctul sau vulnerabil. Liviu Dragnea promitea sa fie politicianul cel mai important din mandatul 2016-2020, dar protestele din strada, datorate unei greseli care a putut fi speculata, l-au readus cu picioarele pe pamant. Marginalizatii au reactionat si iata ca PSD este nevoit sa schimbe componenta guvernului nu dupa cum isi doreste Liviu Dragnea.
Domnia totala a lui Dragnea se apropie de sfarsit. De aici inainte ori va conduce mai democratic, ori va fi tot mai contestat si din interior, si din exterior.
Comments