Redirectionarea voturilor creeaza obligatii politice

Redirectionarea voturilor creeaza obligatii politice

In turul doi al alegerilor prezidentiale se face, de fapt, o redirectionare a voturilor. Daca Iohannis a obtinut 37,82%, iar Dancila 22,26%, rezulta ca restul candidatilor au fost votati de 39,92% dintre cetatenii care s-au prezentat la urne. In cifre, primii doi candidati au fost votati de 5.536.742 alegatori, iar in spatele celor 12 candidati se afla 2.293.008 voturi.

Se vede foarte clar ca din totalul voturilor valabil exprimate un procent semnificativ a fost obtinut de candidatii care nu au trecut in turul doi. Practic cei 12, luati impreuna, au obtinut mai multe voturi decat candidatul PSD. Daca ei si-ar fi putut trimite un reprezentant, in turul doi s-ar fi confruntat cu candidatul PNL.

Este posibil ca din cei 2.293.008 de alegatori care au ales sa voteze candidati fara sanse o parte sa nu se mai prezinte la vot. Altii, inclusiv fostii candidati, il vor vota duminica pe unul dintre cei doi calificati in finala.

Cateva partide si-au anuntat deja preferintele. USR-PLUS si PMP recomanda alegatorilor sa-l voteze pe Klaus Iohannis.

Pe Mircea Diaconu nu-l intereseaza in ce parte se duc voturile lui. Sustinut de ALDE si Pro Romania, lasa in seama celor doua partide sa faca recomandarile.

Calin Popescu Tariceanu este in deriva. Nu stie nici macar daca el personal se va duce la vot. Victor Ponta inca ezita. Este o alegere grea. Daca recomanda sa fie votat Iohannis pierde increderea pesedistilor, in timp ce el doreste o apropiere de electoratul PSD.

UDMR, ca de obicei, amana luarea unei decizii pana in ultimul moment. Oricum, la prezidentiale absenteismul in randul electoratului maghiar este destul de ridicat.
Asa se face ca judete in care ponderea populatiei maghiare este mare sunt codase la prezenta la urne. Printre acestea se afla si Satu Mare, dar in acest judet sunt si alte motive ale absenteismului foarte ridicat.

Diferite de ale maghiarilor, romanii au motivele lor sa nu se prezinte la vot. Este o forma de protest. Cauzele absenteismului ridicat in judetul Satu Mare merita o cercetare aparte.
Cu un rezultat previzibil, alegerile din 24 noiembrie nu suscita un interes foarte mare. Si daca ar fi sa se ia in calcul doar voturile redistribuite de la Dan Barna si Theodor Paleologu, de la electoratul USR-PLUS si PMP, Klaus Iohannis este deja castigator.

Dan Barna il crediteaza pe Klaus Iohannis cu 1.384.450 voturi, iar Paleologu cu 527.098. Sunt aproape doua milioane de voturi care, in mod normal, ii creeaza presedintelui Iohannis anumite obligatii politice. Evident, si morale.

In spatele acestor voturi date cu imprumut se afla oameni care la viitoarele alegeri, locale si parlamentare, se vor intoarce la partidele lor.

In aceste zile se pun bazele unor aliante politice de mare importanta. Hotarate sa castige alegerile locale de anul viitor, PNL si USR au dat primul semnal la Bucuresti. USR a demarat ca o uniune pentru Bucuresti.

Pe baza victoriilor obtinute in Capitala USR revendica dreptul de a da candidatul pentru Primaria Generala. Va ceda PNL?

Aceeasi situatie se regaseste in alte multe localitati. Bazinul electoral al USR-PLUS se cristalizeaza in asezarile urbane, mari si mijlocii, mergand peste electoratul PNL.
Se va reveni la vechiul slogan, la postulatul care a modificat echilibrul politic din anii ’90 dintre PDSR si opozitia democrata: „Nu putem castiga decat impreuna!”.

PNL si USR-PLUS sunt condamnate sa colaboreze. La fel cum evolutiile de pe scena politica, declansate de caderea guvernului PSD si victoria lui Iohannis la prezidentiale, obliga partidele de stanga sa-si stranga randurile.

Exista doua variante: ori se formeaza doua blocuri politice puternice, clar delimitate, ori se reintra in criza politica.