Reportaj din inima Cataloniei. De ce este FC Barcelona mai mult decat un club
Probabil că fiecare microbist, fie că simpatizează sau nu cu FC Barcelona, visează să ajungă măcar o dată în viaţă pe „Nou Camp“, cel mai mare stadion din Europa. Când mai eşti şi jurnalist şi ai şansa de călca din postura de VIP pragul clubului înfiinţat de Joan Gamper într-o zi de toamnă târzie a anului 1899, experienţa este cu adevărat unică.
Practic, imediat ce ajungi pe „Nou Camp“, cu atât mai mult dacă o faci cu ocazia unui meci de Liga Campionilor, în cazul nostru deja celebrul Barça – Celtic 7-0, înţelegi perfect de ce motto-ul grupării blau-grana este „FC Barcelona - „Més que un club“ („Mai mult decât un club“). Apropo, acest slogan a fost inventat chiar de către un ziarist, fiind preluat ulterior de preşedintele Narciso de Carreras, în discursul său de învestitură . Succesorul acestuia, Agustí Montal Costa, care a condus FC Barcelona între 1969 şi 1977, l-a transformat în deviza clubului. Astăzi, FC Barcelona este un simbol al culturii catalane, al naţionalismului – a se vedea şi coregrafiile prin care fanii cer independenţa provinciei – dar şi un fenomen ce a devenit religie pentru mulţi.
După succesul biroului deschis în 2014 la Hong Kong, FC Barcelona încearcă să cucerească şi continentul nord-american, inaugurând recent o filială la New York şi semnând un parteneriat global cu americanii de la Gillette, cei care mi-au şi oferit oportunitatea de a mă număra printre cei 70 de ziarişti din întreaga lume care s-au putut bucura de această excursie de vis.
Fotbalul practicat de Lionel Messi, Luis Suárez şi Neymar Jr. este pur şi simplu dumnezeiesc, însă nu toată lumea vine pe „Nou Camp“ doar la meciuri. Muzeul clubului este vizitat anual de 1,6 milioane de oameni, fiind depăşit, din acest punct de vedere, doar de Sagrada Familia, opera neterminată a lui Gaudí.
53 de români sunt „socios“ ai Barçei
Ca român, te poţi mândri cu faptul că 53 de conaţionali sunt „socios“, membrii cotizanţi ai clubului FC Barcelona. În plus, trei fotbalişti români au îmbrăcat tricoul blau-grana de-a lungul istoriei. Probabil că aproape toată lumea îşi aminteşte de faptul că Gheorghe Hagi a ajuns pe „Nou Camp“ după prestaţia aproape perfectă de la Cupa Mondială din 1994, iar Gheorghe Popescu a ridicat Cupa Cupelor din postura de căpitan al echipei, în 1997. Însă pun pariu că aproape nimeni nu ştie că Nicolae Simatoc a fost deschizătorul de drumuri. A jucat la Barça între 1950 şi 1952, a purtat tricoul cu numărul 10 într-o echipă din care mai făcea parte şi László Kubala, omul care are astăzi statuie în curtea arenei. Poza lui „Sima“ este şi astăzi la loc de cinste în muzeu, mai ales că, în sezonul 1951-1952 a câştigat toate trofeele fotbalistice posibile la nivel naţional şi internaţional. Tot de la ghidul care ne-a condus prin toate cotloanele arenei am aflat că în primăvară vor debuta lucrările de modernizare, care se vor finaliza în 2021. Deşi stadionul e cotat de UEFA la cinci stele şi reprezintă un model pentru orice club, circa 30% din el n-a fost renovat niciodată de la inaugurarea din 1957.
„Galacticii“ râmân mereu fără apă şi căldură
Noua arenă va fi însă transformată complet, urmând să aibă 105.000 de locuri, toate acoperite, iar toată afacerea va costa clubul 600 de milioane de euro. Interesant e că echipa de fotbal nu va fi nevoită să-şi schimbe casa în toată această perioadă, cele mai complexe lucrări urmând a fi efectuate doar în pauzele intercompetiţionale. Noua arenă va purta şi denumirea unui sponsor, pe lângă „Nou Camp“, acesta urmând să asigure o treime din costul lucrărilor. O altă treime va proveni dintr-un credit bancar, iar restul din bugetul curent al grupării blau-grana. Experienţa noastră a continuat cu o vizită a vestiarelor. De obicei, doar cel al oaspeţilor, gri şi monoton, este accesibil publicului. „Aici se întâmplă un fenomen ciudat, de fiecare dată când vine Real Madrid, vestiarul rămâne fără apă caldă şi căldură“, a povestit râzând ghidul arenei. Noi am pătruns şi în cel al Barçei, însă nişte stewarzi s-au asigurat că nu vom face nicio fotografie. Elevii lui Luis Enrique au la dispoziţie o sală de cinematograf pentru vizionări, piscină, saună şi bazin pentru recuperare, sală de forţă, plus un mic teren sintetic. Toate într-un singur vestiar! De remarcat faptul că pe fiecare dulap e trecut numele jucătorului care-l foloseşte la ora actuală, dar apar şi cele ale fotbaliştilor care l-au utilizat în trecut. Incluzându-i aici pe Hagi şi Popescu.
„La Moreneta“, talismanul lui Neymar Jr.
Neymar Jr. e singurul dintre echipierii Barçei care şi-a lipit un citat motivator pe uşa dulapului său. Mai exact, un verset din Biblie. „E parte dintr-o rugăciune prin care-i mulţumesc lui Dumnezeu pentru ce a făcut cu viaţa mea. Sunt credincios, aşa cum e toată familia mea, aşa cum sunt şi toţi prietenii mei“, a dezvăluit brazilianul în conferinţa de presă în cadrul căreia s-a anunţat parteneriatul global dintre Gillette şi FC Barcelona. Pe coridorul care duce de la vestiare către gazon, tapetat cu pozele celor cinci generaţii ale catalanilor care au câştigat Liga Campionilor, în 1992, 2006, 2009, 2011 şi 2015, oficialii au amenajat acum câţiva ani şi o capelă, în care Neymar Jr. se roagă înaintea fiecărui meci. Înăuntrul lăcaşului se află o replică a celebrei statui de la Montserrat, „La Moreneta“ („Fecioara Neagră“), patroana spirituală a Cataloniei.
Un român a fost cazat în celebra „La Masia“
Excursia noastră a inclus şi o altă experienţă de cinci stele. Vizitarea noii „La Masia“, locul în care se şlefuiesc „diamantele“ clubului FC Barcelona. Din nou, n-am avut voie să facem fotografii. Vechea „La Masia de Can Planes“, aflată lângă stadionul „Nou Camp“ era găzduită de clădirea unei vechi ferme, datând tocmai din 1702, însă din 2011 „fabrica de staruri“ s-a mutat lângă baza de pregătire a echipei mari, „Ciutat Esportiva Joan Gamper“, în orăşelul Sant Joan Despí. Clubul FC Barcelona a cheltuit 9 milioane de euro pentru construcţia noului sediu. Contrar a ceea ce multă lume crede, nu toţi cei incluşi în acest proiect sunt fotbalişti. Practic, 75 de băieţi sunt cazaţi în regim de internat în noua clădire, unde sunt supravegheaţi non-stop de profesori, medici şi antrenori.
Majoritatea sunt, evident, practicanţi ai „sportului-rege“, însă există şi câţiva handbalişti şi baschetbalişti. Cu toţii trebuie să înveţe şi catalană, aceasta fiind limba în care se predau cele mai multe dintre cursuri. În total, se bucură de această şcolarizare de excepţie circa 100 de băieţi. Inutil de precizat că ei provin din toate colţurile Globului. Ghidul nostru, unul dintre cei care conduc academia, ne-a spus că la un moment dat au avut şi un rezident din România, un baschetbalist. În afara celor cazaţi în internat, ceilalţi sunt din Barcelona şi din împrejurimi şi preferă să locuiască cu familiile lor. Pentru a înţelege de ce „La Masia“ este unul dintre principalii piloni ai clubului FC Barcelona e suficient să enumerăm câteva dintre numele care au absolvit academia: regretatul Ángel Pedraza, fostul adversar al Stelei din finala Cupei Campionilor din 1986, Guillermo Amor, Albert Ferrer, Sergi Barjuán, Pep Guardiola, Carles Puyol, Xavi Hernández, Andrés Iniesta, Cesc Fàbregas, Lionel Messi, Thiago Motta, Gerard Piqué, Sergio Busquets sau Jordi Alba.
Comments