Romanii din Ucraina reactioneaza dupa ce Kievul a revizuit legea minoritatilor nationale: ,,Nu rezol...
Parlamentul de la Kiev a introdus o serie de amendamente in legea minoritatilor nationale, care au fost solicitate de Comisia de la Venetia si Uniunea Europeana, insa membrii comunitatii romanesti din Ucraina sustin ca sunt modificari minore care nu rezolva problemele grave acumulate in ultimii ani, in special accesul la invatamant in limba romana.
Legea educatiei a carei implementare a fost amanata pentru 2024 prevede acum o scadere treptata, cu fiecare clasa, a numarului de ore predate in limba materna, astfel ca la liceu doar 40% dintre ore ar trebui sa se predea in romana. Minoritatea romana spera ca odata cu revizuirea legii minoritatilor sa vina si cu amendamente in cea a educatiei.&
Dreptul la educatie in limba materna - o problema nerezolvata
Aurica Bojescu, secretar responsabil al Uniunii Interregionale ,,Comunitatea Romaneasca din Ucraina", a declarat pentru Libertatea ca cea mai importanta solicitare a etnicilor romani este legata de accesul la educatie in limba materna.
,,Nu exista niciun amendament in acest sens. Versiunea noua a legii minoritatilor face referire la Legea Educatiei din 2017 fara sa o modifice. Am avut in trecut invatamant integral in limba materna garantata de Constitutie si nu-l mai avem", mentioneaza reprezentanta comunitatii romanesti.
In iunie anul acesta, Bojescu a prezentat la Strasbourg in cadrul unui eveniment al sesiunii de vara a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei punctul de vedere al romanilor din Ucraina privind aceasta lege. Din pacate, multe dintre acele discutii nu au fost luate in considerare de catre autoritatile ucrainene, sustine ea.
In noua versiune a legii minoritatilor e stipulat ca:
statul va furniza gratuit manuale imprimate si in format electronic in limba materna elevilor din invatamantul secundar care apartin minoritatilor nationale;&
este recunoscut dreptul de a folosi limbile minoritatilor in publicitate si pentru desfasurarea unor actiuni publice;&
Kievul se angajeaza sa ofere asistenta in limba materna victimelor violentei domestice si beneficiarilor de servicii sociale pentru varsta a treia.
<strong>In acelasi timp, legea permite statului, in premiera, sa limiteze drepturile minoritatilor nationale daca acestea ar ameninta securitatea Ucrainei. </strong>
Structuri si comitete pentru minoritati care ,,nu au niciun rost"
Alexandrina Cernov, profesor universitar la Cernauti, membru de onoare al Academiei Romane si fondator al Consiliului National al Romanilor din Ucraina, sustine ca toate aceste modificari fac legea mai buna, dar sunt secundare si ar putea deveni lipsite de orice importanta in contextul nerezolvarii problemei de fond - educatia.& &
,,Legea nu ne ofera nimic mai mult decat ceea ce avem acum. Kievul vrea sa creeze centre minoritare in comune, sa infiinteze consilii consultative si multe alte structuri, dar fara o educatie in limba materna toate aceste forme vor ramane fara fond. Nu poti asigura drepturile minoritatilor nationale fara o educatie in limba materna. Daca vor fi tot mai putini vorbitori de limba romana, celelalte modificari par a fi lipsite de importanta. O alta lege care nu ne ajuta la nimic", mentioneaza Alexandrina Cernov.
,,Lasati-ne sa iubim Ucraina in limba romana"
Jurnalistul si scriitorul Nicolae Sapca, redactor-sef al publicatiei de limba romana ,,Monitorul bucovinean" si vicepresedinte al Societatii pentru Cultura Romana ,,Mihai Eminescu" din regiunea Cernauti povesteste pentru Libertatea ca a participat la mai multe consultatii organizate de autoritati pe marginea acestei legi.
,,Ne-am intalnit in acest an cu viceministrul Educatiei, cu adjunctul directorului Comitetului de Stat pentru Minoritati Nationale. Am explicat foarte clar de ce fara o educatie garantata de stat in limba materna celelalte discutii sunt inutile. Un inalt oficial de la Kiev chiar s-a apropiat de mine si mi-a zis ca va lua in calcul argumentele mele. Aveam sperante. Si acum aflu ca nu s-a schimbat nimic. Am discutat una si s-a votat alta", a declarat Nicolae Sapca.
Jurnalistul sustine ca a existat o mare speranta in mediul comunitatii romanesti din Ucraina ca noua lege a minoritatilor va rezolva nedreptatile aparute dupa 2017 cand a fost redus dreptul la invatamant in limba minoritatilor nationale. Potrivit Legii Educatiei si Legii Invatamantului Secundar din Ucraina, numarul de ore predate in limba ucraineana va creste de la un an la altul, ajungand si pana la 90-99 la suta in clasele de liceu.
,,Noi vrem ca ai nostri copii sa invete in limba materna toate disciplinele, cu exceptia limbii ucrainene, pe care vrem sa o cunoastem cu totii. Pot fi si alte materii predate in ucraineana, dar care sa nu fie impuse fortat de autoritati. Trebuie sa existe un drept la alegere. Le-am zis oaspetilor de la Kiev de nenumarate ori: lasati-ne sa iubim Ucraina in limba romana", povesteste jurnalistul si scriitorul roman din nordul Bucovinei Nicolae Sapca.
Consultari superficiale. ,,Daca e legea minoritatilor, sa ne asculte pe noi"
In ciuda multiplelor amendamente introduse, problemele discutate cu autoritatile nu au fost rezolvate, precizeaza profesorul Alexandrina Cernov. ,,Am impresia ca discutiile cu noi se fac pentru a bifa o activitate. Din 2017 tot vorbim si ne tot adresam oficial autoritatilor fara niciun folos. Daca e legea minoritatilor nationale, sa ne asculte pe noi. Poate e cazul sa se bazeze pe ceea ce vrem noi, si nu pe ceea ce considera politicienii despre noi", mentioneaza academiciana.& &
In acelasi timp, Aurica Bojescu precizeaza ca versiunea noua a legii are multe subtilitati, expresii si formule noi. Unele dintre acestea ar putea reprezenta noi probleme pentru minoritatile nationale, altele - ar putea deveni un colac de salvare.
,,Minoritatile si-au pastrat statutul de grupuri nationale traditionale. Am putea porni de la aceasta idee si cere in continuare sa ne recunoasca drept comunitate autohtona, care se bucura de mai multe drepturi", mentioneaza secretarul responsabil al Uniunii Interregionale ,,Comunitatea Romaneasca din Ucraina".
Potrivit legislatiei ucrainene, diferite minoritati nationale au un statut diferit si drepturi diferite. Spre deosebire de romani, minoritatea nationala a tatarilor din Crimeea este recunoscuta drept comunitate etnica autohtona, pentru ca nu are propriul stat national. Aceasta minoritate are dreptul la scoli in care toate disciplinele sunt predate in limba materna.& &
In ciuda unor imbunatatiri ale legislatiei in domeniul minoritatilor nationale, membrii comunitatii romanesti din Ucraina cu care a discutat Libertatea au declarat ca toate acestea vor ramane doar pe hartie daca nu va fi rezolvata problema scolii.& & &
Tot mai multe ore de ucraineana si tot mai putine de limba romana
Potrivit informatiilor oferite de Oxana Medvedi, metodist pentru ciclu primar al scolilor cu predare in limba romana din nordul Bucovinei, presedinta a Asociatiei Cadrelor Didactice de Etnie Romana din regiunea Cernauti, in clasele 1-4 toate materiile se predau in limba materna, insa numarul de ore de ucraineana a crescut incepand cu anul 2017. ,,In clasele 3-4 in scolile minoritatii nationale romanesti se preda 6 ore de limba si literatura ucraineana, 2 ore de engleza si 4 ore de limba si literatura romana", arata specialistul.&
Potrivit legii invatamantului secundar din Ucraina, incepand cu clasa a cincea sunt predate din ce in ce mai multe materii in ucraineana si tot mai putine in limba romana. De exemplu, in clasa a V-a, cel putin 20 la suta din volumul anual de ore ar trebui efectuat in limba ucraineana, cu o crestere treptata a volumului, astfel incat in clasa a IX-a sa se ajunga la cel putin 40 la suta din materii care sunt studiate in limba de stat. In liceu (clasele 10-12), cel putin 60 la suta din timpul anual de studii ar trebui efectuat in limba ucraineana. Perioada de tranzitie pentru implementarea legii a fost amanata pana in septembrie 2024.&
Sansele la limba materna in scoli sunt mici - explicatia unui expert ucrainean
O revenire la studierea tuturor disciplinelor in limba materna in cazul minoritatii nationale romanesti din Ucraina este putin probabila, a spus la inceputul acestui an, intr-un interviu pentru publicul Libertatea, expertul in drepturile omului de la Kiev Viaceslav Lihaciov, membru al Consiliului de Experti al Centrului de Libertati Civice.
,,Unele minoritati nu inteleg de ce nu sunt aduse modificari in legea educatiei din 2017. Kievul insa are o pozitie principiala - revenirea la legislatia veche nu va avea loc. Si trebuie sa intelegem ca prin legea educatiei s-a dorit derusificarea Ucrainei, nimeni nu si-a propus sa-i lipseasca de anumite drepturi pe romani, maghiari sau alte nationalitati. Guvernul ucrainean considera ca aceste legi sunt bune, ca societatea este de acord cu aceste schimbari, deci o revenire la legile vechi nu cred ca va avea loc", considera Viaceslav Lihaciov.
El a declarat ca legea minoritatilor nationale trebuie imbunatatita, dar spune ca Ucraina a avut consultatii reale doar cu Ungaria, care este de acord sa finanteze cu acordul Kievului un numar mare de scoli private cu predare in limba maghiara.&
Comments