Sarbatoare importanta in data de 20 martie, in calendarul ortodox
Sarbatorile zilei:
OrtodoxeSf. Cuv. Mucenici din Manastirea Sf. Sava cel Sfintit
Greco-catoliceSf. cuv. m. ucisi in Manastirea Sf. Sava
Romano-catoliceSf. Iosif, sotul Sf. Fc. MariaSs. Ioan Nepomuk, pr. m.; Paul, Ciril, Eugen si ins. m.
Sfintii Cuviosi Mucenici ucisi in Manastirea Sfantul Sava cel Sfintit sunt pomeniti in calendarul crestin ortodox la 20 martie.
In perioada in care Imperiul Roman de Rasarit era condus de la Constantinopol de imparatii Constantin si Irina (780-797), Ierusalimul se afla sub stapanire araba, iar teritoriile din jurul Sfintei Cetati erau supuse atacurilor si jafurilor.
"Si multa risipire se facea tarii cu razboiul acela, pentru ca barbarii, ostindu-se intre ei, pustiau nu numai satele, ci si cetatile, precum Elevteropolis, Ascalonul, Gaza, Scarifia si celelalte. Caci navaleau fara de veste si, desi nu ucideau pe tot poporul, jefuiau toate averile si omorau pe toti aceia care li se impotriveau. Si sedeau pe langa toate caile, prinzand pe cei ce treceau, batandu-i, ranindu-i si rapindu-le tot ce aveau, pana la camasa. Numai aceasta mila aveau, ca eliberau vii pe cei dezbracati, batuti si raniti". (Vietile Sfintilor)
Lavra Sfantului Sava a fost atacata atunci si multi dintre monahii care se adunasera in Lavra au suferit moartea muceniceasca.
Doua astfel de navaliri s-au intamplat la Manastirea Sfantului Sava, in timpul Postului Mare, una in saptamana dinaintea Floriilor si cealalta in Joia Mare dinaintea Pastilor, in urma carora au fost ucisi sau raniti de moarte multi dintre vietuitorii manastirii, chiliile fiind incendiate.
Uciderea Sfintilor Mucenici s-a facut cu salbaticie, unii dintre ei a au fost sagetati cu sagetile, altora li s-a taiat capul, altii au fost taiati in doua, iar altora li s-au taiat mainile si picioarele sau au fost ucisi cu pietre.
Monahii au fost chinuiti pentru a spune unde este vistieria si mai marii asezamantului. Uciderile si jaful au incetat pana la urma, luand barbarii cat au putut sa gaseasca din lucrurile bisericesti si manastiresti si punandu-le pe camilele manastirii.
"Atunci fratii care ramasesera abia vii si altii ce se ascunsesera prin crapaturile muntilor si prin pesteri, adunandu-se tarziu in locas, au adus in biserica, care cu dumnezeiasca aparare ramasese nearsa, trupurile cuviosilor parinti cele in multe feluri ucise si cu fum omorate si au petrecut toata noaptea aceea a mantuitoarelor Patimi intru nemangaiata tanguire, apoi i-au dat cinstitei ingropari. Iar cati dintre parinti au scapat vii, dar pe jumatate morti, pe aceia cu doctorii ii ingrijeau, avand pe fericitul Toma, doctorul cel mai sus pomenit, care ramasese intre cei vii si care, mai pe urma, a fost egumen in lavra ce se numea 'veche'".
Comments