Sarbatoare mare in 24 aprilie, cruce cu negru: Ce spune calendarul ortodox din tara noastra

Sarbatoare mare in 24 aprilie, cruce cu negru: Ce spune calendarul ortodox din tara noastra

Sarbatorile zilei:

OrtodoxeSf. Ierarhi Ilie Iorest, Simion Stefan si Sava Brancovici, mitropolitii Transilvaniei; Sf. Ier. Iosif Marturisitorul din Maramures; Sf. Mc. Pasicrat si Valentin; Sf. Cuv. Elisabeta

Greco-catoliceSf. m. Sava Stratilat; Sf. cuv. Elisabeta

Romano-catoliceSs. Fidel din Sigmaringen, pr. m.; Maria a lui Cleofa si Salomea; Egbert, calug.

Cea mai puternica rugaciune pentru casatorie. Rosteste-o timp de 30 zile si iti vei gasi sufletul pereche

Sfintii Ierarhi Ilie Iorest, Simion Stefan si Sava Brancovici, mitropoliti ai Transilvaniei, sunt pomeniti de Biserica Ortodoxa Romana in ziua de 24 aprilie.

Sfantul Ierarh Ilie Iorest s-a nascut in jurul anului 1600, in Transilvania. A intrat in obstea Manastirii Putna, calugarindu-se sub numele de Iorest.

Dupa moartea mitropolitului Ghenadie al Ardealului, a fost ales intaistatator al bisericii din Transilvania, cu sediul la Alba Iulia, primind hirotonia ca arhiereu la Targoviste de la mitropolitul tarii Romanesti (1641).

Ca mitropolit, a retiparit la Alba lulia (1641) "Evanghelia cu invatatura" a diaconului Coresi (din 1580-1581).

A fost inlaturat din scaun si intemnitat in februarie 1643, din dispozitia principelului Gheorghe Rakoczi I, pentru ca n-a acceptat actiunea de calvinizare a romanilor. Dupa ce a fost eliberat, Sfantul Ierarh Ilie Iorest s-a retras la Manastirea Putna, unde a si murit la 12 martie 1678.

In urma mitropolitului Ilie Iorest, in scaunul mitropolitan de la Alba Iulia a fost ales Simion Stefan. Acesta a tiparit Noul Testament de la Alba Iulia cu o prefata a sa si a pus problema unitatii limbii romane.

L-a urmat ca ierarh Sava Brancovici. S-a nascut in jurul anului 1620, in Ineu. In 1656 a fost ales in scaunul vacant de mitropolit al Transilvaniei, primind hirotonia in tara Romaneasca.

Desi indelungata, pastoria lui ca mitropolit a fost tulburata de propaganda calvina pe care incercau sa o desfasoare printre romanii ortodocsi principii maghiari calvini. Cu toate acestea, mitropolitul a luptat permanent pentru intarirea credintei ortodoxe. Printre altele, in 1675 a convocat un sobor de preoti si protopopi, luand masuri cu privire la intarirea vietii religios-morale a preotilor si credinciosilor romani din Transilvania (datoria preotilor de a predica si sluji in romaneste, masuri privind disciplina, invatarea de catre credinciosi a Crezului si a poruncilor bisericesti).

In urma unui proces la Alba Iulia, mitropolitul Sava Brancovici a fost depus din treapta arhiereasca in 1680 si aruncat in inchisoare. A trecut la cele vesnice in 1683.

* Sfantul Ierarh Iosif Marturisitorul din Maramures s-a nascut intr-un sat din partile Nasaudului. Dupa slujirea sa ca preot, a fost ales episcop, in 1690, in vremuri de grele incercari pentru romanii din tinuturile Maramuresului.

A fost hirotonit arhiereu in Moldova, de catre mitropolitul Dosoftei. A avut la inceput resedinta la Manastirea Sfantul Mihail din Peri, apoi cand aceasta a incetat sa mai existe, s-a mutat langa cetatea Hust, iar spre sfarsitul pastoririi a stat pe rand la manastirile Giulesti si Budesti din Maramures.

Chemat la Viena, in 1701, i s-a facut propunerea de parasire a credintei ortodoxe, pe care a respins-o hotarat. A fost urmarit, calomniat si acuzat de tot felul de lucruri, in incercarea de dezbinare religioasa si de neam a romanilor transilvaneni.

Ca urmare, episcopul Iosif a fost chemat la Sibiu pentru a fi tras la raspundere in fata autoritatilor. S-a prezentat si s-a aparat cu demnitate si curaj, drept pentru care a fost trimis in temnita, de unde a fost scos la insistentele clerului si credinciosilor Maramuresului.

In martie 1705 insa, episcopul Iosif a fost aruncat din nou in temnita, fara judecata, de data aceasta in cetatea Hust. Din nou credinciosii au cerut staruitor eliberarea arhipastorului lor. A fost pus in libertate la sfarsitul anului 1705, dar nu i s-a ingaduit sa mai ramana in fruntea turmei sale.

A revenit totusi in scaunul de episcop al Maramuresului in anul 1711, dar la scurta vreme, in urma suferintelor indurate, a trecut la cele vesnice cu constiinta curata ca a marturisit si a slujit cu credinta Legea stramoseasca.

* Sfintii Mucenici Pasicrat si Valentin erau din Rodostol, cetatea Misiei, ostasi crestini.

"Si vazand pe oameni cuprinsi de inselaciunea idoleasca si inchinandu-se diavolilor, dupa porunca stapanitorilor - caci multi din crestini temandu-se de torturi, fugeau si se ascundeau -, ei pe fata si cu indrazneala au marturisit ca sunt crestini si pe Unul adevaratul Dumnezeu preamarindu-L, au blestemat pe idolii cei fara de suflet". (Vietile Sfintilor)

Dupa marturisire, amandoi au fost condamnati la taiere.

"Si pe cand slujitorii calaului duceau pe sfinti la moarte afara din cetate, maica lui Pasicrat mergea dupa dansii si-1 sfatuia, ca o maica pe fiul sau, sa se apropie de moarte fara frica; caci se temea ca dansul sa nu se infricoseze, fiindca era tanar; si asa le-au taiat capetele sfintilor. Si era Sfantul Pasicrat de douazeci si doi de ani, iar Valentin de treizeci. Iar maica cu bucurie si veselie luandu-le trupurile, le-a ingropat cu cinste, slavind pe Hristos Dumnezeu". (surse: Dictionarul Teologilor Romani, 1996; https://doxologia; vol. "Vietile Sfintilor")