Satele Unite ale Maramuresului, reunite la Festivalul de la Sapanta

Satele Unite ale Maramuresului, reunite la Festivalul de la Sapanta

Programul a început duminică în jurul orei 15.00, când 23 de sate care au participat la eveniment şi-au trimis reprezentanţi, reuniţi, toţi într-o livadă din apropierea Cimitirului Vesel. „Până la urmă am decis că toate cele 23 de sate care iau parte la festival să fie reprezentate într-o singură grădină mare. Fiecare aduce câte ceva, poate fi un meşter, un cor, un grup de copii. Vin participanţii de la Valea Stejarului (n.r. - de la şcoala de vară Moş Pupăză), de la atelierul Petru Godja, vin toţi participanţii care au rămas până la sfârşitul şcolii de vară, iar ei îşi vor prezenta lucrările“, a explicat irlandezul Peter Hurley, organizatorul evenimentului.

Gazda evenimentului, Stan, a pregătit un gulaş imens pentru vizitatori. Ceaunul a fost atârnat de o creangă de copac şi lăsat să fiarbă. „Nu se rupe creanga, că a fost probată cu un viţel de 200 de kile. Cred că rezistă şi la ceaun“, a spus bărbatul, încrezător.

Sute de turişti au sosit încă de pe la orele prânzului şi au avut de unde să aleagă produse artizanale, realizate de localnici. Pe „Anuţa lui Bocoţ“, de exemplu, am găsit-o vânzând „cergi“ (n.r. - pături) şi alte produse din lână chiar la intrarea în livadă. „Io stau mai sus, în sat, dar acuma am avut şi io loc aici. Ciorapii îi dau cu 150 de mii, nu ştiu să zic în lei noi. Şi străiţâle îs tăt 150 de mii“, şi-a oferit ea marfa la vânzare. Cergile ei ornează gardurile gospodăriei. Arătând spre ele, Anuţa lui Bocoţ ne vinde un pont: „Aieste nu să fac la noi de vânzare. Aieste să fac numa pântu’ noi. Le punem pă rudă (n.r. - stinghie ce foloseşte drept suport pentru zestrea fetelor şi este aşezată în camera «cea bună»). Nu să fac de vânzare“.

„Aş lua una ca suvenit“

Turiştii s-au oprit la toate tarabele, au întreabat de preţ şi s-au arătat încântaţi de ce văd. „E foarte fumos şi mă bucură să văd că încă se mai păstrează aceste obiceiuri. La noi s-au pierdut de tot“, spune Maria Nicula, din Constanţa, care a mai văzut Săpânţa acum 14 ani. Soţul ei, Ionel, s-a arătat în schimbat încântat de tinerele localnice: „Îmi plac şi costumele, şi tot. Mi-aş lua una ca suvenir“.

Festivalul „Drumul Lung spre Cimitrul Vesel“ a ajuns la ediţia a şaptea, dar a fost prima oară când a avut o asemenea amploare. Evenmentul a început în 14 august şi, în cadrul lui, a fost organziată o şcoală de vară în memoria meşterului popular Petru Godja, cunoscut ca „Moş Pupăză“ din Valea Stejarului. De asemenea, la Bârsana, în locul numit „Sus pe Bradova“, au avut loc patru seri de concerte susţinute de artişti precum Nicu Covaci sau Subarpaţi, dar şi Grigore Leşe sau Grupul Iza sau Casandra Hauşi.

„Sus pe Bradova au fost cam 4.000 de participanţi, însă publicul a fost total diferit. Pentru Subcarpaţi a fost mai mult tineret, pentru Grupul Iza - mai mult maramureşeni, pentru Grigore Leşe - oameni mai aşezaţi, familişti, iar pentru Nicu Covaci au fost iubitorii de rock“, a explicat organizatorul, Peter Hurley.

Costurile festivalului

Festivalul s-a încheiat la ora 18.00, cu o horă imensă, cu toţi reprezentanţii satelor. „Eu o să mă bucur dacă lumea o să se simtă bine. Evenimentul de azi este cireaşa de pe tort, pentru că totul a pornit de a Săpânţa şi aici a trebuit să se termine. Săpânţa este cumva matca şi atunci e foarte important, pentru amploarea pe care o are, să se termine tot aici. Hora porneşte în jurul fusului făcut de moş Pupăză şi continuăm până în jurul cimitrului, pe străzi“, a mai explicat el.

Irlandezul Peter Hurley a spus că pentru întregul eveniment a avut un buget de 200.000 de lei, din care 50.000 de lei de la Consiliul Judeţean Maramureş, 100.000 de lei - contribuţia proprie, iar 50.000 au mai rămas „de acoperit“. Primăria Săpânţa a promis, de asemenea, 20.000. „Noi îl ajutăm cu ce putem. Primăria a încheiat un contract cu asociaţia lui Peter Hurley şi urmează să decontăm facturile care se vor tăia. Pentru noi e foarte important acest eveniment, avem turişti în fiecare zi, dar acum se dublează“, a arătat Georghe Stan, primarul comunei Săpânţa.