Scurta poveste a alegerilor parlamentare
Majoritatea candidatilor de pe listele electorale au o lunga experienta politica si, datorita varstei, au prins toate campaniile electorale de dupa 1989. Primele alegeri libere au avut loc in anul 1990. Campania s-a centrat pe scanadalul transformarii Frontului Salvarii Nationale in partid. Rezultatele au fost zdrobitoare pentru partidele istorice si pentru noile formatiuni politice. Ion Iliescu a castigat alegerile, dar a urmat un lung sir de proteste, soldate cu prima mare mineriada.
Acele alegeri au stat la baza imaginii partidului social democratilor, fie ca s-au numit PDSR sau PSD. Stramosul FSN a continuat sa aduca mari prejudicii de imagine PSD-ului, atat interne cat si externe. Urmatoarele alegeri parlamentare, din anul 1992, au fost castigate tot de partidul lui Ion Iliescu. Partidele istorice renascute, au devenit principalele adversare ale partidului condus prin metode nu tocmai corecte de Ion Iliescu. Primele alegeri parlamentare aveau sa fie castigate& dupa ce partidele democratice s-au aliat, iar PD-ul, rupt din PDSR, a intrat la guvernare alaturi de CDR. Astfel in 1996 se petrece prima mare alternanta la guvernare. Dar in anul 2000 CDR avea sa pierda alegerile, in urma dezmembrarii aliantei.
Cu numele schimbat dupa fuziunea cu partidul istoric PSD, social democratii au revenit la guvernare. Cu Andrian Nastase premier, PSD avea sa-si castige titlul de strista amintire de partid-stat. Algerile parlamentare din anul 2004 aduc o noua alternanta la guvernare. P.D., preluat de Traian Basescu va domina scena politica, dar nu pentru multa vreme. PNL avea sa dea afara de la guvernare PD-ul, Tariceanu a decis sa conduca guvernul cu sprijinul PSD.& Algerile din 2008 aduc la guvernare noul PDL, cu Emil Boc premier, dar formarea unei aliante impotriva naturii intre PNL si PSD, noua alianta USL avea sa scoata definitiv partidul lui Traian Basescu din randul partidelor politice. PDL s-a destramat prin fuziunea cu PNL. Se ajunge astfel la o formula mult simplificata, de doua partide mari, unul de stanga altul de dreapta si cateva partide mai mici, fluide, formate ca urmare a unor dispute interne, prin dezlipirea de PSD sau PNL.
Aceasta este, pe scurt, istoria parlamentarismului din Romania. Campanii electorale dure, caracterizate prin atacuri la persoana, dar si prin programe electorale populiste. Istoria clasei politice se confunda cu istoria partidelor politice. Instabilitate, tradari, traseim, acte de coruptie, scandaluri neintrerupte. In acelasi timp nu pot fi trecute cu vederea doua reusite istorice, aderarea la NATO si intrarea in UE. Pasi importanti in evolutia tarii spre economia de piata, privatizarea, liberalizarea pietelor de energie, restituirea proprietatilor confiscate de regimul comunist, au fost insotite de numeroase scandaluri de coruptie.
Indiferent de majoritatile din parlament, indiferent de culoarea guvernelor, statul a continuat sa centralizeze deciziile.& Descentralizarea, in ciuda numeroaselor& dezbateri publice, a protestelor mai mult sau mai putin vizibile, nu s-a produs.
Parlamentarii, in teorie reprezentanti ai comunitatilor care ii voteaza, odata ajunsi in parlament devin instrumente ale puterii centrale.
Timpul a dovedit ca parlamentarii nu sunt reprezentantii cetatenilor, ci ai partidului din care fac parte.
& Din aceasta cauza, la alegerile parlamentare prezenta la vot este mai mica la alegerile locale. Odata alesi, parlamentarii devin angrenaje in jocul politic, instrumente manipulate de liderul partidului sau simple elemente decorative, ridicatori de mana la comanda.
Nu sunt rare cazurile in care parlamentarii, uzand de pozitia lor, sunt implicati in acte de coruptie. Facand legaturaa intre grupurile de interese locale si puterea centrala, unii parlamentari& devin experti in traficul de influenta.
Este adevarat ca sunt rare cazurile, dar ajunge o bata la un car de oale. Opinia generala negativa este data de exceptii.
Este un lucru onorabil pentru grupul de parlamentari satmareni ca nu s-au numarat printre exceptiile negative. Au fost supozitii, mai mult sau mai putin rezonabile, dar nu s-au finalizat prin condamnari.
Cum se arata noua garnitura de candidati pentru parlament dintre care vor fi alesi cei doi senatori si cei cinci deputati? In legislatura 2016-2020 UDMR& si PSD au avut cate un senator si cate doi deputati, iar PNL un deputat. Cum vor fi rezultatele partidelor la alegerile din 6 decembrie? Se va multumi PNL cu un singur deputat? Va mai obtine PSD un senator si doi deputati? Isi va pastra UDMR rezultatul de la alegerile trecute obtinand un mandat de senator si doua de deputati? Ce pondere va avea USR-PLUS? Dar Pro Romania dupa ce a preluat si capitalul electoral al ALDE?
22 octombrie este data limita pentru depunerea candidaturilor. Odata candidaturile depuse, alegatorii iau cunostinta de oferta partidelor si practic se intra in campanie. Succesul nu depinde doar de partid, ci depinde si de prestatia fiecarui candidat in parte. Povestea alegerilor parlamentare continua, scrisa de data aceasta de multi candidati noi.&
The post Scurta poveste a alegerilor parlamentare first appeared on Informatia Zilei.
Comments