Secretele Casei Scanteii. Ce raportau spionii CIA in anii '50-'60 despre tunelurile sapate la 20 de...
Reconfigurarea Romaniei postbelice, in baza unui plan cincinal de inspiratie sovietica, a demarat la inceputul anilor '50, in timpul guvernelor Petru Groza (1947-1952) si Gheorghe Gheorghiu-Dej (1952-1955). Un prim obiectiv al cincinalului a fost construirea unei cladiri care sa gazduiasca uriasul aparat de propaganda al regimului comunist.
Combinatul Poligrafic Casa Scanteii a fost ridicat in perioada 1952-1957, pe un teren din nordul Capitalei, fiind nevoie de demolarea hipodromului Baneasa, simbol al ,,burgheziei decadente", pentru a face loc colosului din beton, cea mai inalta structura din Bucuresti pana in anul 2007.
Casa Scanteii gazduia redactiile ziarelor de propaganda ale regimului comunist, iar din tipografiile amenajate la subsolul cladirii plecau zilnic catre oamenii muncii milioane de exemplare din Scanteia, Scanteia Tineretului, Romania Libera, Munca si Elore (n.r. - ziar in limba maghiara).
Editarea si tiparirea publicatiilor comuniste erau principala activitate care se desfasura in Casa Scanteii, doar ca, in secret, edificiul avea si un rol secundar: adapost pentru privilegiati in caz de atac aerian sau revolte urmate de rasturnare a regimului.&
,,Cat este in sus este si in jos"
,,Cat este in sus este si in jos", se spunea in epoca despre combinatul poligrafic de la Casa Scanteii. Pare mai degraba o nascocire provocata de tainele cladirii bine pazite de usi camuflate, unde nu avea acces decat o mana de oameni instruiti sa taca. Aflam insa, din numeroasele rapoarte ale spionilor care activau la Bucuresti, trimise catre Central Intelligence Agency (CIA), ca legenda inspirata de catacombele de sub combinat avea o baza reala.
O astfel de lucrare grandioasa, precum constructia Casei Scanteii, nu putea fi trecuta cu vederea de agentii care lucrau in capitala Romaniei pentru guvernul american. In anii '50-'60 plecau catre CIA zeci de note informative cu stadiul lucrarilor, unele dintre ele prezentand in cel mai mic detaliu date despre structura combinatului. Nu era vorba doar despre raportari evazive, ci analize complexe realizate de persoane care evident aveau acces la proiectul cladirii.
Tuneluri secrete, protejate de usi camuflate, rezistente la rachete antitanc
Intr-un raport din 8 martie 1963, declasificat recent de CIA, se prezentau pe zece pagini capacitatea de lucru a tipografiilor din Casa Scanteii, dar si informatii legate de incaperile ascunse sub cladire si rolul acestora.
Aflam astfel ca in subsol, sub tipografia centrala, functiona o alta tiparnita, secreta, care avea menirea sa tipareasca documente sensibile, dar si o camera de bruiaj si un adapost antiatomic conceput sa ofere protectie pentru o lunga perioada pentru sute de persoane, echipat cu spatii de dormit, dusuri si sistem de ventilatie, rudimentar acum, dar spectaculos pentru acei ani.
Acest spatiu subteran, unde avea acces doar un grup restrans de persoane, era protejat cu usi camuflate, blindate, capabile sa reziste la rachete antitanc conventionale.
Ce informatii apareau in raportul mentionat:&
,,Pentru a garanta publicarea continua a ziarelor comuniste in cazul rasturnarii actualului regim, Partidul Comunist Roman a decis sa aleaga un adapost special de urgenta pentru a gazdui o tipografie de urgenta. Locul ales in acest scop a fost subsolul aripii D a cladirii Scanteia.&
Sunt, de fapt, doua subsoluri, unul deasupra celuilalt (I si II). Locul este extrem de potrivit, deoarece subsolul II este situat la aproximativ 20 de metri sub nivelul solului, iar grinzile care sustin cele doua subsoluri sunt blindate cu placi de otel la exterior si incorporate in cadrul unor stalpi din beton armat care suporta insasi sarcina cladirii. Intreaga instalatie este extrem de secreta si putini dintre lucratorii actuali din cladire stiu de existenta ei.
Intrarea in subsoluri se face prin cele doua lifturi ale aripii D, precum si prin urmatoarele scari (a caror utilizare este interzisa): doua scari in aripa D si cate una in aripile A, B si C", se arata in raportul CIA din 1963, la capitolul ,,Facilitati de urgenta".&
Agentul, extrem de bine informat, oferea date si despre punctele vulnerabile ale Casei Scanteii identificate in aripa D a cladirii unde se afla tunelul destinat iesirii de urgenta. Totusi, se arata in raport, usa camuflata care duce catre subsolul II este atat de rezistenta, incat face fata unei lovituri directe a unei bombe de cinci tone.&
Doua tuneluri au fost pregatite pentru iesirea de urgenta; acestea ies din subsol, fiecare ramificandu-se in doua iesiri acoperite si bine camuflate deasupra pamantului. Toate usile care duc in adapost sunt puternic blindate si sunt capabile sa reziste la rachete antitanc conventionale (testele practice au fost efectuate inainte de instalarea usilor). Cel mai slab punct al acestui adapost este tunelul de urgenta care duce din aripa D pana in fata cladirii; chiar si aceasta iesire, totusi, este calculata pentru a rezista unei lovituri directe de o bomba de cinci tone.
Raportul CIA din 1963 referitor la facilitatile de la Casa Scanteii:
Raportul face referiri ample despre dotarile acestui adapost secret, aflat la 20 de metri sub nivelul solului, explicand amanuntit cum se face alimentarea cu energie electrica, cu apa, cum se face ventilatia in catacombe si cum functioneaza echipamentele de filtrare a aerului in caz de atac aerian.
,,Incaperile de serviciu ale adapostului au fost dotate cu urmatoarele: un generator electric (circa 100 CP) produs la Uzina 23 August; dusuri, toalete, dormitoare, camere de birouri si incaperi de sediu pentru comandantii de aparare civila ai cladirii.
Curentul electric pentru adapost este furnizat de la statia de transformare T-3, dar prin apasarea unui buton se poate trece la curentul furnizat de generatorul propriu al adapostului.
Apa este furnizata dintr-o fantana de 210 metri adancime, echipata cu un motor de 40 kW, care furnizeaza 60 de metri cubi pe ora. Apele uzate din adapost sunt evacuate prin sistemul municipal, cu ajutorul unei pompe speciale", se arata in documentul citat.
Rolul bicicletelor fixe din tunelurile Casei Scanteii
Spectaculoasa este descrierea sistemului de filtrare a aerului realizat dintr-un material special pe care autorul raportului, de altfel foarte bine informat, nu a fost capabil sa-l identifice.
,,Ferestrele subsolului I, care se deschid spre curtea interioara a cladirii, au geamuri din sticla alba; in spatele sticlei sunt filtre care reactioneaza imediat cand geamurile exterioare sunt sparte. Filtrele sunt montate intr-un cadru asemanator cu cel al unei ferestre, de aproximativ 20 de centimetri grosime si aproximativ 100 x 110 dimensiuni. In fiecare toc de fereastra sunt montate trei ecrane cu ochiuri apropiate, doua pe laterale si una in centru.
Partea exterioara este umpluta cu boabe de carbune negru, in timp ce partea interioara este umpluta cu boabe dintr-un material necunoscut. Aceste filtre pompeaza aer in adapost, iar evacuarea aerului utilizat este realizata de alte pompe prin echipamente speciale", potrivit notei trimise din Romania catre CIA in 1963.
Remarcabila este si descrierea instalatiei de urgenta in cazul in care alimentarea cu energie electrica ar fi intrerupta, blocand astfel sistemul de ventilatie din tuneluri. Proiectantul se gandise la tot pentru ca oamenii aflati in adapost sa nu ramana fara aer.
,,Intregul sistem de ventilatie este actionat electric, sursa de curent fiind amplasata intr-o incapere speciala din adapost. Aceeasi incapere gazduieste o instalatie de urgenta care va fi folosita in cazul intreruperii alimentarii cu energie electrica. Acesta consta dintr-un numar de biciclete conectate la o singura axa si fixate pe loc; prin actionarea pedalelor se poate genera suficient curent pentru a actiona sistemul de ventilatie", mentioneaza agentul CIA.
Raportul detaliaza si modul in care a fost proiectat sistemul de comunicare din cladire si din adapost, identificand locul unde se afla panoul de control, dar si cate linii de telefonie erau in functiune in anii '60 in cabinet, inclusiv in adapostul secret.
Aflam astfel ca in adapost exista un panou de control principal, la care sunt conectate toate instalatiile care intra in adaposturi: linii telefonice, interfon, sistemul de difuzoare al cladirii si sirene de alarma. Contactul telefonic intre adapost si centrala telefonica a cladirii este asigurat de doua cabluri paralele, fiecare continand 50 de perechi de fire.
In intreaga cladire functionau in acei ani 1.140 de linii interne de telefonie, cu si fara prelungiri, aproximativ 80 de linii de apelare externe, 360 de linii directe conectate cu centralele telefonice din Dacia, Banu Manta si Calea Victoriei, 20 de linii directe conectate la o centrala speciala secreta,& dar si 35 de linii directe pentru comunicatii cu tarile straine.
Puturi forate la mare adancime, pentru alimentarea cu apa
O mare problema pentru Bucurestiul acelor ani era alimentarea cu apa, mai ales ca in nordul Capitalei nu exista la acel moment o retea care sa satisfaca nevoile unei astfel de cladiri. Nevoia de apa a fost rezolvata, potrivit raportului CIA, cu ajutorul a cinci puturi de apa forate la mare adancime, fiecare echipat cu o pompa subterana de 40 kW, care alimenteaza cladirea cu 60 de metri cubi pe ora.
,,Pe timpul verii, cand intregul oras Bucuresti este afectat din cauza lipsei de apa, cele cinci fantani furnizeaza apa intregului cartier I.V. Stalin (n.r. - zona Parcului Herastrau). Acestea sunt interconectate printr-un inel de tevi care sunt legate si de cele doua rezervoare, si de sala de pompe situata in subsolul I al aripilor A4 Al. Aceste pompe alimenteaza cu apa cladirea si conductele care alimenteaza cartierul I.V. Stalin atunci cand este necesar", potrivit raportului.
Capacitatea de tiparire a ziarelor existenta in tipografiile Casei Scanteii este descrisa la fel de amanuntit de catre spionii de la Bucuresti care raportau catre autoritatile americane. Sunt referiri la tirajul ziarelor, dar si la echipamentele cu care erau dotate tipografiile si care puteau imprima pana la 60.000 de exemplare pe ora.
Cifrele de tiparire pentru ziarele apartinand Scanteia erau si ele raportate. Astfel, aflam ca ziarul Scanteia era editat in 1.000.000 de exemplare zilnic, Scanteia Tineretului - 300.000 de exemplare pe zi, Romania Libera - 300.000 de exemplare pe zi, ziarul Munca - 200.000 de exemplare pe zi, iar Elore (tiparit in limba maghiara) - 100.000 de exemplare pe zi. La toate acestea se adaugau alte publicatii cu tiraj mai mic, dar impreuna ajungeau la 200.000 de exemplare pe zi.
,,Tiparirea cartilor si brosurilor de toate tipurile si pe toate subiectele este de aproximativ 100.000 de exemplare pe zi", se noteaza in raport. Pretul de vanzare al ziarelor varia atunci de la 20 la 25 de bani, in timp ce costurile reale de tiparire erau in jur de 60 pana la 80 de bani. Deficitul era acoperit din fondurile de propaganda ale partidului si sindicatelor.
& Un alt raport al CIA
,,Hartia folosita de Scanteia este furnizata de fabricile Busteni si Letea in cantitati decise la nivel inalt; cantitatile primite determina numarul de exemplare tiparite, indiferent de cererea de ziare. Politica este ca, in caz de lipsa de hartie, Scanteia, Scanteia Tineretului, Munca si Elore sa aiba prioritate in detrimentul celorlalte ziare", potrivit informarilor catre CIA.
Hartia era adusa cu trenul si descarcata la o rampa speciala la nord de cladire, din care se desprindea un tunel subteran care ducea la subsolul unde era depozitata hartia. ,,Subsolul aripii A2 este folosit pentru depozitarea foilor plate de hartie, iar subsolul aripii A4 este folosit pentru depozitarea rolelor de hartie de ziar", scrie in raportul din 1963 catre CIA.
Leafa pe o luna era donata constructiei Casei Scanteii&
Constructia imensei cladiri, care are o amprenta la sol de 136.000 de metri patrati, similara Palatului Versailles din Franta, asa cum se arata intr-o alta informare din anul 1952 catre CIA, a necesitat un urias efort financiar acoperit de ,,donatiuni voluntare" disimulate in contractarea a cel putin doua abonamente lunare de persoana la ziarele partidului. In plus, cetatenii care aveau salarii mari erau obligati sa doneze venitul pe o luna pentru campania de strangere de fonduri pentru constructia Casei Scanteii.
,,Constructia Casei Scanteii din Bucuresti este inca in derulare. Pentru a obtine fondurile necesare, toti angajatii care castiga 14.000 de lei sau mai mult pe luna trebuie sa doneze o luna de salariu la fondul Casa Scanteia. O campanie activa de constructie este in desfasurare in toata Romania, in principal spitale si cantine pentru tinerii muncitori.
Cladirea birourilor ziarului, Casa Scanteia din Bucuresti, care era programata sa fie finalizata in 1954, va fi probabil terminata in cursul anului 1952. In noua cladire au fost deja instalate masinile de presa si redactia", se arata intr-un raport secret remis CIA in data de 3 octombrie 1952.
Casa Scanteii a fost construita in 30.000.000 de ore de munca
In acelasi an, oficialii de peste Ocean erau informati cu privire la efortul fara precedent in care era angrenat statul roman, care se confrunta cu reale dificultati in finalizarea planului cincinal. In paralel cu Casa Scanteii se lucra intens la canalul Dunare-Marea Neagra, dar si la centrala hidroelectrica de la Bicaz. Pe langa resurse financiare de anvergura, bani obtinuti din bugetul altor departamente, dar si de la oamenii muncii, a fost nevoie de o uriasa cantitate de materiale de constructie.
In data de 10 mai 1953, spionii raportau catre CIA date despre proiectul megalomanic care blocase alte santiere din Romania. Pentru constructia Casei Scanteii fusesera implicate patru fabrici de ciment si doua de fier, toata productia pe o perioada nedeterminata fiind alocata exclusiv finalizarii cladiri.
Cladirea a fost o cheltuiala mare pentru romani. Toti muncitorii din Partidul Muncitorilor Romani au fost obligati sa se aboneze voluntar, o parte din salariul lor fiind dat in acest scop. Cladirea a avut nevoie de 284.000 de tone de materiale. Dintre acestea, 170.000 de tone erau nisip si pietris, 18.000 de tone caramizi, iar 15.000 de tone cherestea. A necesitat 30.000.000 de ore de munca.
Pe tot parcursul perioadei de constructie, in Bucuresti a existat un deficit mare de materiale de constructie pentru orice alt proiect. Problema mobilarii Cladirii Scanteia, acum ca este terminata, ramane inca; dar totul este deja pregatit in acest scop.
Constructia a fost executata de Sectia nr. 1, Bucuresti, a Ministerului Fortelor Armate. A fost regizat de excelentul arhitect Campeanu (fnu), care se afla insa sub stricta supraveghere a inginerilor sovietici", raportau agentii catre CIA in primavara anului 1953.
Legea sabotajului a asigurat forta de munca
Din aceleasi rapoarte reiese ca marea problema cu care oficialii romani s-au luptat pe tot parcursul proiectului a fost lipsa fortei de munca. Cladirea de 13 etaje cu o amprenta la sol de 136.000 de metri patrati avea nevoie de o uriasa forta de munca. Sutele de detinuti de la Penitenciarul Poarta Alba, adusi cu forta pe santierul de la Casa Scanteii, nu rezolvau criza de muncitori. Erau nepriceputi si se revoltau des. Guvernul a fost nevoit sa schimbe legislatia pentru a avea posibilitatea sa detaseze lucratori de la alte intreprinderi acolo unde era necesar.
,,In aprilie sau mai 1952 a fost publicata o noua lege care impunea lucratorilor sa semneze contracte individuale, pe langa contractul colectiv. Acest contract ii obliga sa ramana la locul lor de munca pana la o data specificata, iar refuzul semnarii era considerat un sabotaj. O clauza suplimentara prevede ca angajatorul are dreptul sa mute muncitorul in sucursale si companii conexe ale intreprinderilor, dar si in alte intreprinderi, daca considera necesar", se arata intr-o nota informativa catre CIA.
Legea noua nu a avut efectul scontat, oamenii revoltandu-se frecvent atunci cand aflau ca vor fi detasati pe santierele complicate ale Casei Scanteii sau la canalul Dunare-Marea Neagra. Mai multi muncitori momiti cu salarii bune si conditii de munca speciale s-au trezit peste noapte detasati, fara avertisment, la canal.&
In urma acestei legi, Sovrompetrol (n.r. - societate romano-sovietica care a preluat industria romaneasca de petrol dupa Al Doilea Razboi Mondial) a oferit conditii bune de munca pentru 12 mecanici si un numar necunoscut de sudori si muncitori in constructii.
,,Dupa ce au petrecut trei luni la Sovrompetrol, au fost transferati la Canal fara avertisment. Cativa dintre barbati au refuzat sa mearga si s-a dorit aplicarea noii legi a sabotajului; cu toate acestea, au fost emise instructiuni ca, intrucat contractele individuale nu au fost inca incheiate in toate intreprinderile, legea nu trebuia aplicata in acest moment", raportau spionii in 1952 catre CIA.
Casa Scanteii a fost finalizata in 1957, iar pana in 2007 a fost cea mai inalta constructie din Bucuresti. Dupa anul 1989, Casa Scanteii a devenit cunoscuta sub denumirea de Casa Presei Libere. Aici au functionat, pana la mijlocul anilor 2000, redactiile principalelor ziare:& Romania libera, Evenimentul zilei, Jurnalul National, Adevarul, Gardianul sau Cotidianul.& Singura constanta a ramas agentia de presa& Agerpres, care are si in prezent sediul aici.
Comments