Sedinta de guvern pentru abrogarea ordonantei 13

Guvernul PSD-ALDE a început duminică, la ora 14.00, o ședință de urgență în care va lua o decizie în legătură cu ordonanța de urgență ce modifică legislația penală. Inițial, guvernanții au luat în calcul două variante: prorogarea, adică amânarea aplicării ordonanței, sau abrogarea, adică retragerea completă a actului.

Se pare că aceștia au decis deja să abroge ordonanța de urgență.
Se pare, însă, că aceștia mai pregăsesc o măsură: vor să ceară desecretizarea stenogramelor ședinței în care au adoptat această OUG, dar și a ședinței în care fostul guvern tehnocrat a adoptat tot o ordonanță de urgență ce viza tot modificarea codurilor.

”Este nevoie de a avea totuşi o concordanţă între ceea ce însemană deciziile CCR şi cadrul legal (…)  O să demarez rapid o consultare cu toate celelalte partide pornind de la deciziile CCR şi de la forma pe care o avem, poate excluzând acel prag de 200.000 de lei, astfel încât după dialogul pe care sper să-l am, în cel mai scurt timp să trimitem un proiect de lege spre Parlament, pentru punerea în concordanţă a deciziilor CCR cu cadrul legal”, mai anunțase Grindeanu, la declarația de presă de sâmbătă seară.

Diferența dintre abrogare și prorogare

Cristina Tarcea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, a explicat diferența dintre abrogarea și prorogrea unei ordonanțe de urgență, adică variantele pe care Guvernul Grindeanu le ia duminică în calcul în ceea ce privește OUG de modificare a legsilației penale.

”Prorogare înseamnă amânare. Prorogarea doar prelungește termenul de zece zile după care ar trebui implementată ordonanța de urgență. În cazul unei abrogări, în schimb, ordonanța de urgență își va înceta efectele din toate punctete de vedere.

Ordonanța de urgență 13 viza normele de procedură și de drept material. Normele de procedură vizau Codul de procedură penală, iar cele de drept penal vizau Codul penal. Normele de procedură sunt de imediată aplicare. În ordonanță, termenul de 10 este prevăzut pentru normele de drept material. Ele nu și-au produs efectul. Nu se pune problema aplicării lor dacă se decide abrogarea”, a explicat Tercea.

În schimb, a mai declarat aceasta, normele de procedură din ordonață au avut aplicabilitate imediată. Ele sunt acum în vigoare și își produc efectele. Dacă se va decide abrogarea, se va revenila vechile dispoziții. Totuși, nu se poate stabili pentru moment amplitudinea efectelor aplicării acestor norme deoarece încă nu se cunoaște numărul de situații ce au fost vizate.

”Toată lumea cred că își dorește abrogarea”, a mai declarat președintele ÎCCJ.

Totodată, șefa Înaltei Curți a explicat și de ce nu este justificată urgența în cazul ordonanței adoptate de Cabinetul PSD-ALDE, act care a scos sute de mii de oameni în stradă.

”Când legislația nu a permis punerea în executare a unor decizii ale Curții Constituționale, s-a recurs la ordonanța de urgență. Chiar noi (ÎCCJ- n.r.) am solicitat legiferarea prin OUG când, după o decizie a CCR din octombrie, s-a modificat regimul juridic al recursului în casație. Pentru că nu aveam instrumentele necesare de punere în aplicare a deciziei CCR, am cerut legiferarea prin OUG.

De data aceasta, însă, sunt luate în calcul decizii de interpretare a CCR”, a continuat Tercea.