Sonda spatiala europeana Rosetta s-a prabusit pe cometa pe care o orbita

Sonda spatiala europeana Rosetta s-a prabusit pe cometa pe care o orbita

Sonda spaţială europeană Rosetta a efectuat o coborâre controlată pe cometa 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko, supranumită ”Ciuri”, pe care s-a prăbuşit vineri, în jurul orei 10.40 GMT (13.40 ora României, n.r.), realizând astfel o încheiere spectaculoasă pentru o misiune spaţială istorică, începută în urmă cu peste 12 ani, informează lexpress.fr, citat de News.ro.

Concepută în 1993 de Agenţia Spaţială Europeană (ESA), misiunea a fost încununată cu mai multe succese: Rosetta este prima sondă care a însoţit o cometă în cursa ei prin spaţiu, timp de peste doi ani. Rosetta a colectat o cantitate de date uriaşă, care îi va ţine ocupaţi pe oamenii de ştiinţă ”timp de mai multe decenii”, potrivit ESA.

De asemenea, micul ei robot-laborator Philae a realizat pe 12 noiembrie 2014 o altă premieră istorică, plasându-se pe o cometă - corpuri cereşti care sunt unele dintre cele mai primitive din Sistemul Solar.

Misiunea Rosetta are ca obiectiv principal o mai bună cunoaştere şi înţelegere a felului în care s-a format Sistemul Solar. Cometele au apărut în urmă cu 4,5 miliarde de ani şi au rămas în ”congelatorul” spaţiului, departe de Soare, în tot acest timp. Din acest motiv, ele sunt considerate ”martori valoroşi” ai formării Sistemului Solar.

Lansată în martie 2004, sonda Rosetta, care a parcurs 7,9 miliarde de kilometri, însoţeşte din august 2014 cometa ”Ciuri”, care, în această perioadă, se îndepărtează tot mai mult de Soare.

Înzestrată cu mari panouri solare, sonda europeană a început să acuze lipsa de energie. ESA a ales să pună capăt misiunii, atât timp cât încă mai putea să controleze sonda şi cât timp aceasta mai avea suficientă energie pentru a putea să funcţioneze.

”Drama” prăbuşirii sondei Rosetta pe cometa ”Ciuri” s-a petrecut la o distanţă de 720 de milioane de kilometri faţă de Terra. Rosetta a fost comandată de la distanţă de Centrul european pentru operaţiuni spaţiale (ESOC) din oraşul german Darmstadt.

Joi seară, în jurul orei 20.50 (23.50 ora României, n.r.), când se afla la 19 kilometri faţă de ”Ciuri”, Rosetta şi-a pornit propulsoarele pentru a se plasa pe o traiectorie de coliziune cu această cometă, a cărei formă seamănă cu aceea a unei răţuşte de baie.

Un mesaj publicat de ESA pe Twitter a confirmat că sonda Rosetta se plasase, la ora prevăzută, pe traiectoria vizată. ”Următoarea oprire: 67 P!”, a scris ESA pe contul ei de Twitter.

Apoi, sonda a început o coborâre lentă, suicidară, de peste 14 ore, spre cometa ”Ciuri”.

La final, viteza ei a atins valoarea de 90 de centimetri pe secundă (3,2 kilometri/ oră), echivalând cu viteza mersului uman pe o suprafaţă plană.

Impactul controlat al sondei Rosetta cu cometa ”Ciuri” s-a produs vineri, în jurul orei 10.40 GMT (13.40 ora României, n.r.).

Din cauza distanţei uriaşe, a fost nevoie de mai multe minute pentru ca ultimul semnal transmis de sondă să ajungă la specialiştii de pe Terra. ESOC a primit confirmarea impactului în jurul orei 11.20 GMT (14.20 GMT ora României, n.r.), marja de eroare faţă de momentul exact al impactului fiind de plus sau minus 20 de minute.

Rosetta, care nu a fost construită pentru a se plasa pe scoarţa cometei, a fost programată pentru a-şi opri funcţionarea imediat după ce intră în contact cu suprafaţa lui ”Ciuri”.

Regulamentele internaţionale impun ca o sondă spaţială să îşi oprească emiţătorul odată ce misiunea ei este încheiată, pentru a nu perturba celelalte comunicaţii din spaţiu.

”În orice caz, Rosetta nu are nicio şansă să comunice cu noi odată ce atinge scoarţa lui Ciuri, pentru că nu va mai putea să îşi orienteze antena principală”, a spus Sylvain Lodiot, coordonatorul misiunilor de zbor din programul Rosetta din cadrul ESOC.

În cadrul echipelor de cercetători de la ESA, ”sentimentele sunt puţin amestecate”, a recunoscut Matt Taylor, coordonatorul ştiinţific al misiunii Rosetta, pentru AFP.

”Suntem încântaţi” de aceste ultime momente dar ”şi puţin trişti”, pentru că asistăm la sfârşitul unei misiuni. ”În acelaşi timp, ştim că vom avea multe cercetări ştiinţifice de făcut pe baza datelor primite de la Rosetta”, a adăugat el.

Sonda Rosetta şi-a folosit ultimele resurse de energie pentru a acumula şi a transmite spre Terra cât mai multe date ştiinţifice în ultimele ore ale misiunii sale.

Cele mai multe dintre instrumentele sondei au fost pornite pentru această etapă finală a misiunii. Rosetta a realizat fotografii ale cometei ”Ciuri” de la distanţă foarte mică, a analizat gazele emise de aceasta, a măsurat temperatura şi forţa de gravitaţie a cometei.

Rosetta a coborât într-o zonă în care se află câteva ”puţuri”, un fel de depresiuni circulare, mari şi adânci, din care sunt ejectate uneori jeturi de gaze şi de praf.

”Sperăm să vedem în imaginile primite, pe flancurile acestor puţuri, structuri ce ar putea să dateze din perioada în care cometa s-a format şi care ne vor oferi indicii despre evoluţia primordială a Sistemului Solar”, a explicat pentru AFP Jean-Pierre Bibring, coordonatorul ştiinţific al misiunilor efectuate de robotul Philae.

Rosetta este o misiune a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), realizată în colaborare cu NASA. Robotul Philae a fost construit de un consorţiu coordonat de DLR.

Obiectivul misiunii Rosetta, iniţiată în urmă cu peste 20 de ani, a vizat obţinerea de informaţii care să îi ajute pe oamenii de ştiinţă să înţeleagă mai bine evoluţia Sistemului Solar, întrucât cometele sunt considerate ”vestigii” ale materiei primitive care există în cosmos în momentul naşterii unor sisteme solare.

Oamenii de ştiinţă analizează de mai mulţi ani rolul pe care cometele ar fi putut să îl joace în apariţia vieţii pe Terra.