Stiti ce afectiuni de sanatate mintala sunt decontate in Romania? Nici macar sistemul nu stie, arata...
In Romania, peste 1,4 milioane de oameni au fost diagnosticati cu o tulburare de sanatate mintala in perioada 2015-2020. Dar acesta este doar varful aisbergului. Multi oameni cu suferinte psihice nu ajung sa fie diagnosticati. Nici sa primeasca ajutor. Un raport al organizatiei Code for Romania identifica peste 50 de probleme majore cu care sectorul sanatatii mintale se confrunta in Romania.
Raportul ,,Civic Labs. Sanatate Mintala pentru Toti", al comunitatii de tehnologie Code for Romania, se concentreaza pe importanta accesului la servicii de sanatate mintala de calitate, dar si pe nevoia de a reduce stigmatizarea si discriminarea persoanelor care sufera de tulburari mintale.&
Cercetarea care a stat la baza documentului pleaca de la rapoartele, statisticile si alte studii din domeniu, completate de un numar de 20 de interviuri cu experti din domeniu.&
Raportul face parte din programul mai amplu Civic Labs, prin care acestia cauta sa vina cu solutii tehnologice la nevoile reale ale societatii.
1. Sanatatea mintala nu este o prioritate in Romania
,,In Romania, sanatatea mintala nu este considerata un subiect care sa atraga suficient electorat, fiind rareori prezenta pe agenda politica", arata raportul citat. Cum nu exista interes politic in Romania, domeniul este subfinantat.&
In cuvintele unui expert intervievat in cadrul acestei cercetari, ,,in tranzitia de la un sistem puternic institutionalizat din perioada comunista catre unul mai actual, sanatatea mintala a devenit un domeniu mai orfan in zona medicala".
Exista o serie de servicii decontate pacientilor de CNAS, dar mecanismele de decontare nu sunt bine cunoscute nici macar in cadrul sistemului. Asadar, sunt putin utilizate. Lipsa unui raport bun intre recompensa financiara si efortul birocratic semnificativ face ca multi psihologi si psihiatri nici macar sa nu intre in contact cu Casa.&
O alta problema mare e legata de infrastructura invechita a serviciilor de sanatate, inclusiv a celei psihiatrice. Controale realizate de Ministerul Sanatatii arata ca spitalele si sectiile de psihiatrie sunt supraaglomerate de bolnavi cronici. Camerele de izolare nu sunt amenajate si dotate conform legislatiei in vigoare, iar spatiul necesar alocat per pacient/pat este mai mic de 7 mp (minimumul legal).
Domeniul sanatatii mintale are si o carenta de coordonare si leadership, iar organizatiile cu responsabilitati in domeniu (precum Centrul National de Sanatate Mintala) nu sunt sprijinite pentru a-si duce la indeplinire misiunea. La CNSM lipseste atat personal, cat si parte din infrastructura tehnica si digitala.&
In acest context, strategiile si programele nationale de sanatate mintala sunt subfinantate, nu sunt monitorizate eficient si nu se aliniaza cu nevoile reale ale populatiei.
2. Nu se colecteaza suficiente date despre sanatatea mintala in Romania, ca sa se poata lua decizii bazate pe dovezi
In general, Romania are dificultati majore in a culege, raporta, deschide si accesibiliza date despre serviciile de sanatate sau performanta sistemului. Toate sunt informatii importante pentru a putea lua decizii bazate pe dovezi. In zona sanatatii mintale e si mai grav, pentru ca, alaturi de defectele structurale de sistem, e vorba si de stigmatizare.&
Conform specialistilor inclusi in cercetare:
nu exista suficienta transparenta in zona sanatatii mintale a& populatiei generale si a nevoilor oamenilor vizavi de starea lor de sanatate psihica:
lipsesc date despre persoanele diagnosticate cu o boala psihica;
nu sunt date despre serviciile de sanatate, nevoile din sistem, resursa umana, cost-eficacitatea serviciilor livrate.
3. Specialistii in sanatate mintala sunt prea putini, inegal distribuiti si supraincarcati&
Conform Eurostat, in 2020 aveam 14,1 psihiatri la 100.000 de locuitori, semnificativ mai putini decat in alte tari, cum ar fi Franta (22,7 la 100.000) sau Germania (27,72 la 100.000) (Eurostat 2022). Mai mult, in fiecare an, un numar semnificativ de specialisti incep formarea in psihiatrie, insa multi se reorienteaza profesional sau emigreaza. Conform Colegiului Medicilor din Romania, 524 de medici psihiatri au parasit Romania intre 2010 si 2018.
In ceea ce priveste psihiatria pediatrica, lucrurile stau si mai rau. Sunt judete care nu au deloc psihiatru pediatru in sistemul public de sanatate sau au unul singur.&
Exista si alte probleme ce tin de resursa umana in sanatatea mintala:&
specialistii in sanatate mintala sunt expusi zilnic la trauma secundara, ca martori la traumele pacientilor;
psihiatria poate fi o profesie stigmatizata (nu doar pacientii sunt stigmatizati, ci uneori si medicii lor);
sunt prea putini specialisti in sanatate mintala in scoli;
sunt prea putini specialisti in sanatate mintala in asistenta sociala;
in spitalele non-psihiatrice sunt prea putini psihologi, iar cei care exista sunt suprasolicitati.&
4. Accesul la serviciile de sanatate mintala nu este echitabil
Exista o densitate mult mai mare a serviciilor de sanatate psihica in centrele universitare, care polarizeaza astfel resursa umana. Asa se face ca cresc mult costurile directe si indirecte pe care le suporta un pacient care nu se afla intr-un centru universitar.&
Un raport UNICEF din 2022 sublinia povara financiara si logistica a familiilor care trebuie sa calatoreasca chiar si 200 km pana la un specialist pentru evaluarea de sanatate mintala a copilului.&
In paralel, bolnavii cronici non-psihiatrici au acces limitat la servicii de sanatate mintala in spitale, care nu continua dupa externare.&
O alta problema este ca exista prea putine servicii comunitare dezinstitutionalizate, ceea ce inseamna ca, in continuare, buna parte din serviciile psihiatrice se desfasoara in spitale. Asta desi exista dovezi puternice ca abordarea sanatatii mintale prin intermediul serviciilor comunitare reduce barierele in accesare si are efecte benefice in recuperarea si integrarea sociala a persoanelor.&
5. Pacientii cu tulburari mintale sunt deseori stigmatizati chiar in sistemul de sanatate
Sunt studii care arata ca persoanele cu tulburari mintale se confrunta cu atitudini negative si sunt stigmatizate nu doar in societate, ci si in sistemul medical.&
Reducerea stigmei este extrem de importanta pentru asigurarea calitatii serviciilor de sanatate pe care le primesc cei care traiesc cu boli psihice.
6. Nu investim suficient in preventie si screening
Un subiect important care apare frecvent in raportul citat este intarzierea diagnosticului pentru problemele de sanatate mintala. Se intampla din trei motive:
un sistem de sanatate mintala ineficient
stigmatizarea sanatatii mintale
o alfabetizare redusa a populatiei generale in ceea ce priveste sanatatea mintala.&
Pandemia de COVID-19 a amplificat intarzierea accesarii serviciilor de sanatate mintala, arata raportul. Un studiu realizat recent arata ca rata internarilor la psihiatrie din unele centre medicale a scazut cu 55% in 2020 fata de 2019 - asta desi problemele de ordin psihic au fost acutizate sau agravate pe fondul pandemiei.&
Pe partea de preventie si depistare precoce, un rol important il are medicina de familie, dar numai teoretic. In practica, medicii de familie sunt foarte putin implicati, iar acestia raporteaza bariere in comunicarea cu specialistii in sanatate mintala, in incercarea de a-si ajuta pacientii.&
Pe aceeasi linie, si mediul scolar e prea putin implicat in promovarea sanatatii mintale si in screening. In 2019-2020, numai 3% dintre elevii romani au primit consiliere individuala din partea scolii.
7. Sprijinul pentru calitatea vietii persoanelor diagnosticate cu o boala de sanatate mintala este foarte limitat
Fiecare om are dreptul la o viata decenta si la demnitate. In Romania insa, cand primesti un diagnostic de tulburare mintala, viata ti se schimba radical, iar sprijinul pentru a te acomoda la noul stil de viata din partea sistemului este limitat. Uneori inexistent.&
Programele pentru sustinerea persoanelor care au tulburari psihice in a avea o viata independenta sunt, de regula, organizate de ong-uri si in mai mica masura de directiile de asistenta sociala ale administratiilor locale.&
Conform Legii 487/2000 privind sanatatea mintala, administratia locala trebuie sa asigure bolnavilor cu tulburari mintale reintegrarea si reinsertia sociala. Singurele programe desfasurate in acest sens sunt locuintele protejate pentru persoane dezinstitutionalizate.&
In sectorul nonprofit, fundatia Estuar, dar si alte ong-uri au reusit sa ofere locuinte protejate pentru persoane cu probleme de sanatate mintala. Totusi, nevoia depaseste cu mult oferta disponibila.&
O alta mare problema tine de angajatori, care, in linii mari, nu au abilitatile si interesul necesare pentru a sprijini o persoana cu o tulburare de sanatate mintala sa se (re)integreze la locul de munca. Sa luam exemplul revenirii din concediul medical. Din cercetarile facute in Romania, angajatorii raporteaza cele mai mari dificultati in a reusi sa gestioneze situatia angajatilor cu un diagnostic psihiatric. In general, revenirile sunt mai scurte decat cele din alte motive de sanatate si deseori urmate de iesiri din campul muncii (pensionari pe caz de boala/dizabilitate).&
8. Exista grupuri invizibile care simt si mai acut problemele din sistem
Raportul identifica si categoriile de pacienti care sufera cel mai mult din cauza faptului ca domeniul sanatatii e deprioritizat si stigmatizat, printre care:
- cei cu boli neurodegenerative, neglijati in sistemul de sanatate mintala;- pacientii psihiatrici internati pe termen lung, care raman deseori in spatele usilor inchise;- persoanele diagnosticate cu tulburari mintale aflate in inchisori;- persoanele fara adapost, care au nevoi de sanatate mintala complexe, pentru care nu exista servicii eficiente la scara larga.&
O observatie importanta din raport: familiile si ingrijitorii persoanelor care au tulburari mintale lipsesc de pe orice agenda a Romaniei, cu toate ca un studiu international precizeaza ca 1 din 5 apartinatori se simte extenuat, iar 4 din 9 spun ca nu mai pot face fata anxietatii constante, dupa ce un membru al familiei primeste un diagnostic de tulburare mintala. Si un studiu din Romania arata ca si in randul apartinatorilor scade calitatea vietii: o parte nu mai au timp pentru ei sau nu mai au relatii bune cu ceilalti membri ai familiei.
Avertisment: Acest text contine referiri la depresie si ganduri suicidare, care v-ar putea afecta emotional.
*Telverde Antisuicid: Pentru consiliere in situatii de criza suicidara puteti contacta Alianta Romana de Preventie a Suicidului intre orele 19.00 si 7.00, la numarul de telefon 0800 801 200 (apelabil gratuit la nivel national din orice retea) sau oricand prin e-mail la [email protected]. *Helpline DepreHUB: Pentru sprijin si prim ajutor psihologic puteti contacta hubul antidepresie, primul de acest fel din Romania, la numarul de telefon 037 445 6420 (apelabil gratuit la nivel national din orice retea). Linia este deschisa non-stop. In cazul in care simtiti ca sinuciderea este iminenta, apelati de urgenta 112.
9. Preventia suicidului este neglijata de sistem&
Sinuciderea este o problema complexa de sanatate publica. Bolile mintale pot fi un factor de risc important, dar suicidul poate sa apara si la persoane care nu au alte probleme de sanatate mintala, in asociere cu evenimente de viata stresante.&
Incepand cu anul 2019, INML nu a mai facut raportari cu privire la numarul cazurilor de suicid. In plus, un studiu din 2015 arata ca multe dintre sinucideri si tentative de suicid sunt considerate accidente si nu sunt raportate ca atare. Asadar, lipsesc datele pentru o evaluare corecta a dimensiunii fenomenului. Totusi, doar in anul 2021, la telefonul verde antisuicid al ARPS au sunat 4.181 de oameni.&
Iar la ultima raportare, in 2019, au fost documentate 2.401 sinucideri la nivel national. Asta inseamna peste 6 vieti pierdute zilnic, morti care ar fi putut fi prevenite.
Cu toate acestea, la nivel national nu avem o strategie unitara de actiune pentru prevenirea suicidului si de interventii in situatiile de criza suicidara in tara noastra. In ceea ce priveste comunicarea sau informarea, nu s-au realizat pana acum campanii nationale organizate de Ministerul Sanatatii care sa vizeze preventia suicidului.&
10. Societatea extinsa stigmatizeaza si nu stie cum sa gestioneze sanatatea mintala&
Studiile internationale indica faptul ca persoanele care percep o stigmatizare mai crescuta din cauza unui diagnostic de tulburare mintala se simt mai frecvent fara speranta, au o recuperare mai greoaie, resimt distres psihologic crescut si rusine.&
Pe plan national, studiile arata ca perceptia populatiei in ceea ce priveste sanatatea mintala si persoanele diagnosticate cu o boala psihica este distorsionata. Cei mai multi oameni tind sa creada ca persoanele diagnosticate cu boli psihice au nevoie de ajutor specializat, pentru ca sunt periculoase si imprevizibile. In realitate insa, acestea au un risc mai crescut sa fie victime decat agresori.&
Stigmatizarea nu poate fi redusa decat prin educatia populatiei generale. Momentan, in Romania, alfabetizarea in sanatate mintala este un proces greoi, pe fondul lipsei de implicare a autoritatilor.
Raportul Civic Labs se incheie cu exemple de 17 solutii digitale pentru pacienti, familii, angajatori, dar si furnizori de servicii de specialitate. Cercetarea si raportul fac parte din programul Civic Labs, realizat de Code for Romania si finantat de ING, Lidl, Fundatia Romano-Americana si Synevo.&
Comments