Superstitii de Florii. Ce nu ai voie sa faci in Duminica Floriilor. E mare pacat
Floriile. Duminica Floriilor comemoreaza un eveniment mentionat de catre toate cele patru evanghelii (Marcu 11:1-11, Matei 21:1-11, Luca 19:28-44, Ioan 12:12-19): intrarea triumfala a lui Iisus in Ierusalim in zilele dinaintea patimilor.
Floriile sunt denumite, de asemenea, Duminica Patimilor sau Duminica Floriilor a Patimilor Domnului.
,,Floriile" reprezinta termenul popular al sarbatorii, amintind de o veche serbare romana de la inceputul primaverii - ,,Floralia". Dupa slujba de dimineata de la biserica, ramurile sfintite si binecuvantate de salcie sunt aduse acasa si se ating cu ele copiii, ca sa creasca mari si frumosi. Sunt pastrate la icoane, la porti, la grinda casei, pe morminte sau puse intr-un loc curat, fiind folosite in decursul anului in gospodarie. Alteori, crengutele de salcie sfintite se planteaza undeva in gradina. Se spune ca ele vindeca animalele bolnave sau aduc o recolta mai bogata. Cele puse la icoana se pastreaza tot anul si se folosesc ca leac impotriva relelor care ar putea lovi casa si familia.
Duminica Floriilor. Traditii si obiceiuri: Rugaciunea pe care trebuie sa o spui de FloriiFloriile. In plus, de Florii isi sarbatoresc ziua onomastica toti cei care la botez, au primit nume de flori.
Sambata dinaintea Floriilor este dedicata comemorarii mortilor. Ziua aceasta este numita si Mosii de Florii sau Lazarul, obisnuindu-se ca femeile sa faca ,,placinte lui Lazar" si sa le dea de pomana. La sate, femeile nu torc deloc, pentru ca nu cumva mortii, care asteapta la poarta Raiului, sa revina pe pamant, sa se imbaieze. Despre Lazar circula mai multe legende, fiecare regiune avand specificul ei. In una dintre acestea, Lazar moare dupa ce a poftit la niste placinte pe care mama lui nu a putut sa le faca, pentru ca torcea.
Floriile. La sate, pe vremuri, se practicau de Florii cateva obiceiuri pagane. La miezul noptii dinspre Florii, fetele fierbeau apa cu busuioc si cu fire de la ciucurii unei naframe furate de la inmormantarea unei fete mari. In Duminica de Florii, ele se spalau cu aceasta apa pe cap, aruncand-o apoi la radacina unui pom fructifer, sperand ca in acest fel sa le creasca parul frumos si bogat. In alte locuri, oamenii nu se spala pe cap in aceasta zi tocmai ca sa nu incarunteasca la fel ca pomii in floare. Se crede ca cel care inghite trei matisori intregi in ziua de Florii nu va suferi tot anul de dureri de gat. Tot la sate exista credinta potrivit careia daca aprinzi matisori si afumi casa cu ei cand este furtuna, caminul va fi ferit de fulgere. In ziua de Florii nu se lucreaza, iar in toate casele de la sate se coc paini din faina de grau impletite si ornate cu cruci, care se dau de pomana la saraci.
Floriile. Se spune ca asa cum va fi vremea de Florii, asa va fi si de Pasti.
In unele sate din Ialomita se mai pastreaza inca obiceiul de a colinda de Florii. In Sambata Floriilor copiii colinda cu crengute de salcie sfintite la biserica de preotul satului, apoi merg la fiecare casa, canta si ureaza de bine si sanatate. Glasuri curate de copii povestesc peste vremuri despre Iisus. Cel primit cu slava si ramuri de maslin si finic in Ierusalim de aceleasi multimi care peste o saptamana aveau sa-l rastigneasca. Ca de fiecare data cand vin colindatorii gazdele primesc copii cu drag. Ii asculta si isi impodobesc impreuna casa cu salcie sfintita, se bucura si spera. Spera si spun cu credinta: ,,Va asteptam si la anul!". Asa cum isi amintesc batranii satului, plata pentru colindatori erau ouale albe, nefierte. Tocmai bune pentru pregatitul Sfintelor Pasti.
Duminica Floriilor o Obiceiuri de Florii o Superstitii de Florii o Traditii de FloriiSarbatoarea Floriilor reprezinta cea mai importanta sarbatoare care vesteste Pastele. Ea rememoreaza intrarea Domnului Iisus in Ierusalim, unde a fost aclamat de locuitorii orasului si intampinat cu frunze de palmier, si fiind totodata sarbatoarea celor care poarta nume de flori.
Floriile. De Florii, atentia comunitatii traditionale era indreptata, pe langa sarbatoarea religioasa, catre renasterea vegetatiei. De fapt, denumirea populara a sarbatorii vine de la zeita romana a florilor, Flora, peste care crestinii au suprapus sarbatoarea intrarii Domnului in Ierusalim. Astfel, pe langa sarbatoarea crestina a intrarii Mantuitorului in Ierusalim, au aparut si nenumarate obiceiuri si traditii, atat in mediul rural, cat si in cel urban, cele mai multe de sorginte pagana.
De exemplu, de Florii se obisnuieste sa se faca ,,de ursita", astfel ca fetele aflau, prin diverse procedee, daca se vor casatori sau nu in acel an. Tot de Florii, martisorul purtat pana in aceasta zi se pune pe ramurile unui pom inflorit sau pe un maces, iar zestrea se scoate din casa, pentru aerisire.Inaintea sarbatorii, fetele nemaritate din Banat si Transilvania obisnuiesc sa puna o oglinda si o camasa curata sub un par altoit. Dupa rasaritul soarelui, aceste obiecte sunt folosite in farmece pentru noroc in dragoste si sanatate.
Floriile. Obiceiuri si traditii de FloriiFloriile. De asemenea, la miezul noptii, se fierbe busuioc in apa, iar dimineata fetele se spala pe cap cu aceasta fiertura, ca sa le creasca parul frumos si stralucitor. Ce ramane se toarna la radacina unui par, in speranta ca baietii se vor uita dupa ele ca dupa un copac inflorit.
In popor se mai spune ca cine indrazneste sa se spele pe cap in ziua de Florii fara apa descantata si sfintita risca sa albeasca.
Floriile. La toate popoarele crestine pot fi intalnite diferite obiceiuri, unele chiar similare celor de la noi, majoritatea avand in prim-plan palmierul sau salcia. Aceste traditii nu au nimic in comun cu spiritul crestinesc al praznicului Intrarii Mantuitorului in Ierusalim.
Arabii aprind candele, impodobite cu flori, pe care le pun printre frunze de palmier, iar grecii impletesc cruci din tulpini. La popoarele slave este obiceiul ca cei apropiati sa isi daruiasca ramuri de salcie in aceasta zi.
In sambata Floriilor, femeile din unele zone ale tarii aduc ofranda de pomenire a mortilor, impartind placinte de post.In sambata Floriilor se mai facea un ceremonial complex numit Lazarita, dupa modelul colindelor, la care participau doar fetele. Una dintre fete, numita ,,Lazarita", se imbraca in mireasa si colinda, impreuna cu celelalte, in fata ferestrelor caselor.
Floriile. In trecut, ramura de salcie sfintita era folosita si in scopuri terapeutice. Oamenii inghiteau matisori de pe ramura de salcie pentru a fi feriti de diferite boli, iar batranele se incingeau cu salcia ca sa nu le mai doara salele.
De asemenea, exista obiceiul ca parintii ii loveasca pe copii cu nuielusa de salcie cand veneau de la biserica, pentru a creste sanatosi si intelepti.
Floriile. Traditiile si superstitiile acestei sarbatori sunt nenumarate, dar ii poti spune cateva copilului tau, pentru a-l pune in tema cu ce obiceiurile oamenilor din intreaga tara:
- In unele regiuni, oamenii isi incing mijlocul cu crengute sfintite de salcie, crezand ca astfel alunga boala sau o inving cu o mai mare usurinta. Se spune ca salcia vindeca durerea de spate si este un antidot pentru muscatura de sarpe.
- O alta traditie spune ca ramurile de salcie sunt asezate inainte de culcare sub pernele fetelor nemaritate. Ele cred ca vor deveni mai frumoase si vor avea un sot daca fac asta.
- Demult, crengutele de salcie asezate la icoane dupa Florii se aruncau vara pe foc atunci cand incepea o furtuna pentru a se imprastia norii, ori se asterneau in ograda pentru a alunga grindina. Ramurile de la icoana se asezau de catre gospodar in mijlocul casei, cand era vremea rea, pentru a o apara de trasnete.
- Daca te impartasesti de Florii, iti poti pune o dorinta si ea se va indeplini mai repede decat in alta perioada.
- In unele zone, ziua de Florii este ultima in care se poarta martisorul, el fiind asezat pe un maces sau pe crengile unui pom inflorit.
- In duminica de Florii, se culeg flori ce se aduna in ciubare, ele urmand a fi folosite pentru incondeierea de oua pentru Paste.
Comments