Trei rapoarte de activitate care nu mai folosesc la nimic. Politicienii stiu de ce…

In prima jumatate a lunii aprilie, trei institutii importante din audiovizualul romanesc - Consiliul National al Audiovizualului (CNA), Societatea Romana de Televiziune (SRTV) si Societatea Romana de Radiodifuziune (SRR) - si-au depus rapoartele de activitate pentru anul 2023 la Parlament. Conform legislatiei, rapoartele pentru anul anterior se depun pana pe 15 aprilie al anului in curs. Institutiile au respectat legea, ca in fiecare an.&

Urmand procedurile legale, comisiile pentru cultura, arte, mijloace de informare in masa din cele doua Camere ar trebui sa citeasca rapoartele, sa le dezbata, sa intocmeasca rapoarte si sa le inainteze pentru aprobare sau respingere in plenul Parlamentului. Sunt foarte putine sanse ca acest lucru sa se intample in actuala sesiune parlamentara. Pentru ca nu exista interes. Parlamentarii au alte prioritati: listele de candidati pentru alegeri si pregatirea campaniilor electorale.&

Cum sa se ocupe de aceste fleacuri? Doar n-au innebunit ca sa se ocupe de lucruri... normale. Daca amintim ca nici rapoartele din anii 2022, 2021, 2020 n-au fost bagate in seama, atunci putem spune fara nicio indoiala ca documentele din 2023 vor fi ingropate intr-un sertar. O vreme. Vor fi dezgropate numai din interes. Amanarile si indiferenta sunt intentionate si ascund o manevra meschina si brutala: santajul.& & &

De-a lungul anilor, practica impamantenita de politicienii aflati la putere ne arata ca, mai ales in cazul TVR si SRR, rapoartele de activitate sunt folosite ca instrumente de santaj. In situatia in care cele doua institutii ale caror Consilii de Administratie sunt dominate de oameni trimisi de politicienii aflati la putere nu respecta linia trasata de partid sau configuratia parlamentara s-a schimbat si se impune schimbarea consiliilor, rapoartele sunt scoase din sertar, sunt trecute in regim de urgenta prin comisii si sunt respinse in plenul Parlamentului. Conducerile televiziunii si radioului sunt decapitate.&

Asa s-a intamplat in anul 2021, cand coalitia PNL-USR a busit, pardon de expresie!, rapoartele adunate din anii 2017, 2018 si 2019. Atunci, tinta executata de noua putere a fost Doina Gradea, presedintele SRTV (omul lui Dragnea, chipurile!). Si Monica Gubernat, presedinta CNA, a fost picata in 2021, cu raportul din 2020, pe mana premierului Ludovic Orban, urmarind sa fie inscaunata Cristina Pocora (PNL). Dupa formarea coalitiei PSD-PNL, Monica Gubernat a fost repusa in functie.& &

Asadar, in acest an, sunt sanse foarte mici sa asistam la discutii pe seama noilor rapoarte. Atat Dan-Cristian Turturica, seful SRTV pus de PNL, cat si Razvan Ion Dinca, presedintele SRR din partea PSD, si-au facut treaba: au fost cuminti, au fost pe linia de partid, fara probleme!

Si la CNA a fost armonie. In fapt, pentru politicienii de la putere nu conteaza ce se afla scris in rapoartele de activitate, ci conteaza linistea (de ochii lumii) si, foarte important, controlul politic al institutiilor (in realitatea de zi cu zi).

De exemplu, nu credem ca Razvan Ion Dinca, in cazul in care ar innebuni subit, ar permite oamenilor de incredere ai PSD de la departamentul de stiri sa-l critice pe premierul Marcel Ciolacu pentru politica economica si absenta reformelor din guvernarea sa.

In loc sa-l citeze la stiri pentru orice futilitate, radioul public sa-l critice fara menajamente. Asta ar fi de neimaginat! Si chiar daca Dinca ar permite aceasta directie, n-ar apuca sa ramana prea multe zile in biroul de presedinte, pentru ca, in regim de urgenta, rapoartele de activitate pe 2022 si 2023 vor fi dezgropate si picate in Parlament. Simplu!&

Aceste rapoarte nu sunt bune la nimic in prezent. Dar in viitor, la momentul oportun, acestea pot sa fie folosite ca niste ghilotine: esti cuminte? Ramai acolo unde te-a pus partidul! Nu esti? Atunci raportul va cadea ca o lama de ghilotina. Masinaria de partid functioneaza bine unsa in cele trei institutii ale statului. Dar si in mare parte din audiovizualul romanesc. Interventia statului este atat de puternica, incat, in prezent, avem de-a face cu un audiovizual corporatist.

In cele trei rapoarte din acest an se mai pot gasit lucruri interesante prin multimea de pagini plictisitoare. Daca sunt scoase din sertar, rasfoite si citite...&

TVR a inregistrat pierderi de 16,7 milioane de lei

Anul trecut, veniturile totale ale SRTV s-au ridicat la 490,2 milioane de lei, in timp ce cheltuielile s-au ridicat la 507 milioane de lei. Institutia a incheiat anul cu pierderi de 16,7 milioane de lei.&

Veniturile din subventie, adica banii primiti de la guvern, au fost in valoare de 441,4 milioane de lei (89,3 milioane de euro), reprezentand 90% din totalul veniturile din exploatare (488,2 milioane de lei). Veniturile din publicitate s-au ridicat la 21,3 milioane de lei, mai mici cu 102% fata de cele din anul 2022, cand TVR a difuzat meciurile din CM de fotbal din Qatar.&

Cheltuieli cu personalul au fost in valoare de 305,7 milioane de lei, avand o pondere de 60,3% din totalul cheltuielilor de exploatare, cu 28,3% mai mari fata de anul precedent.&

Salariile personalului SRTV s-au situat la 277,4 milioane de lei, in crestere cu 30,2% fata de 2022, reprezentand 90,7% din totalul cheltuielilor cu personalul.

Sunt cateva date interesante la capitolul ,,Cheltuieli privind prestatiile externe":&

- cheltuieli cu colaboratorii: 4.611.678 de lei (in crestere cu 10,2% fata de 2022)

- cheltuieli cu deplasarile: 4.700.490 de lei (in scadere cu 2,3% fata de 2022)

- cheltuieli cu licente interne si externe sport: 2.609.325 de lei fata de 64.807.765 de lei in 2022.

In 2022, TVR a avut licenta pentru difuzarea meciurilor de fotbal de la Campionatul Mondial din Qatar. Comparatia de mai sus la ,,cheltuieli cu licente interne si externe sport" arata ca drepturile de difuzare pentru competitia fotbalistica s-ar fi situat la cel putin 12 milioane de euro.

Conform Raportului de activitate pe 2023, SRTV a avut 2.085 de angajati, cu o varsta medie de 50 de ani. Salariul mediu brut lunar a fost de 7.518 lei.&

Trecerea in revista a acestor date ar conduce la concluzia ca, pentru a functiona la un nivel normal, televiziunea publica ar mai avea nevoie de bani. De la stat. Pentru a depasi pierderile din 2023.&

Ceea ce nu se pomeneste in raport este ca, anul trecut, cele cinci televiziuni publice - TVR 1, TVR 2, TVR 3, TVR Cultural si TVR Info - au avut o cota cumulata de vizionare la nivel national de doar 2,8%, conform masuratorilor Kantar Media.

Adica, 2,8% dintre romanii care s-au uitat la televizor (pe telecomanda) au urmarit unul dintre cele cinci programe ale televiziunii publice. Oare mai merita sa aloci de la bugetul de stat 89,3 milioane de euro anual la o companie cu o cota de piata de 2,8%? Sau romanii sunt vinovati pentru ca nu recunosc valoarea programelor TVR, fiind spalati pe creiere de divertismentul si stirile in regim de breaking news ale televiziunilor private?

Radiodifuziunea a avut pierderi de 4,1 milioane de lei

Pierderile de 4,1 milioane de lei, raportate de Radiodifuziunea Romana, se datoreaza unui litigiu mai vechi cu Ministerul Finantelor, care, in urma unui control din 2019, a constatat ca societatea a obtinut ,,venituri ilicite" de 5,8 milioane de lei in perioada ianuarie-iunie 2019.

SRR a contestat in instanta atat amenda in urma controlului, cat si procesul-verbal de constatare, dar a pierdut. Asa incat, in luna decembrie 2023, SRR a achitat ,,cele doua sume catre bugetul de stat, respectiv amenda de 20.000 de lei si suma confiscata de 5.830.301 lei - scrie in raportul de activitate pe 2023.

Alocatiile de la bugetul de stat pentru Radiodifuziune s-au ridicat la 419,5 milioane de lei (85,6 milioane de euro), in crestere cu 12% fata de anul precedent. Cheltuielile cu personalul s-au situat la 225,3 milioane de lei, mai mari cu 21,6% fata de 2022 si au reprezentat 50,7% din cheltuielile de exploatare. La finalul anului, Radiodifuziunea avea 1.859 de angajati. Dintre acestia, 3,4% aveau varste de sub 30 de ani, 25% - intre 30 si 45 de ani, iar cota de 21,2% avea peste 56 de ani.

CNA a dat 81 de amenzi, in valoare totala de 1,46 de milioane de lei

Cel mai interesant lucru dintr-un raportul de activitate al CNA, indiferent de an si coloratura politica, este reprezentat de numarul si cuantumul amenzilor aplicate. Pentru ca CNA este perceput, din pacate, drept un politist al audiovizualului. Consiliul a aplicat 81 de amenzi in valoare de 1,46 de milioane de lei. Cele mai amendate televiziuni au fost:

Realitatea Plus - 26 de amenzi in valoare de 515.000 de lei

Romania TV - 15 amenzi in cuantum de 285.000 de lei.

Global News - 15 amenzi (285.000 de lei)

Nasul TV - 6 amenzi (115.000 de lei)

In 2023, CNA a fost implicat in 192 de litigii. Din cele 106 dosare solutionate, 85 au avut solutii favorabile pentru CNA, 14 au fost favorabile reclamantilor si 7 dosare la care actiunea a fost admisa in parte.

Dincolo de capitolul amenzi, pentru ca amenzile fac interesul presei!, o atentie deosebita merita acordata capitolului referitor la licentele audiovizuale acordate de CNA. Respectivul capitol reprezinta o imagine a audiovizualului romanesc din prezent: la finalul anului 2023 existau 957 de licente audiovizuale pentru serviciile de programe de radio si de televiziune, detinute de 354 de companii, distribuite astfel:

Radiodifuziune - 628 de licente audiovizuale, detinute de 156 de societati, in 184 de localitati.

Televiziune - 329 de licente audiovizuale detinute de 198 de societati, in 88 de localitati.&

Romania are o piata audiovizuala foarte bogata, iar politicienii se simt datori s-o acapareze si s-o controleze.& & & & & &