Un buget prea optimist pentru o realitate trista
PROGNOZĂ Bugetul a fost votat de Parlament cu foarte puţine amendamente faţă de varianta propusă de Guvern. Au rămas astfel în proiect cheltuielile uriaşe, cât şi estimările mult prea optimiste cu privire la venituri. Astfel, dacă nu apare vreo minune, este greu de crezut că vom reuşi să rămânem în deficitul de 3%.
Proiectul bugetului de stat a fost adoptat săptămâna trecută în Parlament cu 208 voturi „pentru” şi 105 „împotrivă”. Aşa cum era de aşteptat, versiunea finală include cea mai mare parte a măsurilor trecute pentru anul acesta în programul economic al PSD, iar asta se vede la capitolul cheltuieli. Aici sunt prinse promisiuni pentru mai toate categoriile sociale, dar şi investiţii în creştere, mai ales în ceea ce priveşte banii alocaţi Ministerului Dezvoltării. Astfel, conform proiectului de buget, cheltuielile totale la bugetul general consolidat vor fi de 278,8 miliarde de lei, în timp ce doar cheltuielile la bugetul de stat vor fi de 150,8 miliarde de lei, în creştere cu peste 20 de miliade de lei faţă de 2016. „Știm cât sunt costurile fixe - salarii, pensii – acestea sunt foarte clare. Din păcate, costurile au fost majorate prin deciziile în special din anul 2016: scăderi de impozite, creşteri de salarii, de pensii”, a declarat la emisiunea Capital TV avocatul Gabriel Biriş, fost secretar de stat în Ministerul de Finanţe, care însă a mai susţinut că rămân multe necunoscute la capitolul investiţii. „Este un buget echilibrat, concentrat atât pe susţinerea politicilor sociale, cât şi pe sprijinirea politicilor de dezvoltare. Pentru anul 2017, pentru investiţii, sunt zece miliarde de lei în plus faţă de anul 2016”, a răspuns, în ziua în care s-a votat bugetul, premierul Sorin Grindeanu.
Venituri de Cartea Recordurilor
Ca să nu iasă din marja de deficit, Guvernul a fost extrem de optimist în ceea ce priveşte veniturile. Asta mai ales în contextul dispariţiei a numeroase taxe şi a scăderii altora. Astfel, conform unui proiect de lege al PSD, nu mai puţin de 102 taxe au fost eliminate. Au dispărut cele mai multe din taxele consulare şi din taxele la Registrul Comerţului. Pe lângă toate acestea, s-a renunţat şi la timbrul de mediu pentru autoturisme cât şi taxa Radio TV. Şi măsurile pe care Guvernul le-a luat pentru mediul de afaceri par de de bun-agur.
Astfel, s-a crescut la 500.000 de euro plafonul pentru microîntreprinderi, s-a introdus scutirea de la plata impozitului pe profit a societăţilor care desfăşoară exclusiv activitate de inovare, cercetare - dezvoltare şi s-a introdus cotei de impozitare de 1% pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulţi salariaţi. Măsurile au venit peste reducerea cotei-standard de TVA de la 20% la 19%, eliminarea taxei pe stâlp, eliminarea supraaccizei la carburanţi, introducerea impozitului specific şi menţinerea scutirii de impozit pe profitul reinvestit.
Având în vedere toate acestea, veniturile bugetare proiectate pentru acest an, estimate la 254,7 miliarde de lei, respectiv 31,3% din PIB, sunt cel puţin optimiste. Iar o primă imagine o avem dacă facem o comparaţie cu estimările guvernului Cioloş din urmă cu un an, şi acelea considerate prea frumoase ca să fie adevărate. Astfel, pentru anul acesta, din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor guvernul Grindeanu susţine că se vor încasa cu 60% mai mult decât în 2016 şi de peste două ori mai mult decât estima guvernul Cioloş.
Totuşi, nu aici este marea îngrijorare, ci la impozitul pe profit. Astfel, cum foarte multe companii au trecut, prin majorarea pragului pentru microîntreprinderi, la impozit pe venit, este greu de crezut că se vor încasa la buget 16,58 miliarde, adică cu 7,71% mai mult decât în 2016. Trebuie spus aici că proiectul pe buget al anului trecut estima pentru 2017 doar un nivel de 14.98 de miliarde de lei.
„Estimările de majorare a încasărilor din impozit pe profit pentru anii următori sunt corelate, evident, cu prognozele optimiste de creştere economică. Însă cred că iau în calcul şi întărirea capacităţii de administrare şi control în zona contribuabililor mari şi mijlocii, odată cu degrevarea semnificativă a sarcinii Fiscului prin trecerea unui număr important de contribuabili mici la microîntreprinderi”, găseşte o explicaţie Alin Chitu, director servicii fiscale Deloitte România.
O altă problemă asemănătoare se poate vedea la încasările din TVA. Astfel, conform bugetului, în 2017 se vor strânge aici 54,14 miliarde de lei, adică cu 4,77% mai mult ca anul trecut, asta în condiţiile în care taxa a scăzut.
„Dacă luăm în considerare recentele declaraţii, dintr-un spectru mai degrabă politic, observăm că atenţia autorităţilor fiscale pare a se reorienta dinspre aria formală (conformitate facturi, documente justificative) către aria mai modernă a administrării fiscale, care implică o atenţie sporită la mecanismele juridice de alocare a profiturilor”, arată Alin Chitu care ar putea fi secretul unei mai bune colectări. Pe lângă toate acestea, importantă este şi prognoza de creştere economică. Vorbim despre un procent de 5,2%, o estimare extrem de optimistă care are aduce României chiar supranumele de „tigru al Europei”.
„Ne-am uitat şi la construcţia bugetară şi cred că acest buget este unul ambiţios, mai ales pe partea de venituri. Pe partea de cheltuieli, cred că bugetul este mai degrabă optimist, având în vedere maniera în care s-au efectuat cheltuielile în anii precedenţi", a afirmat guvernatorul BNR Mugur Isărescu. „În încercarea de vedea partea plină a paharului, sper că noul guvern va reuşi să contrazică reticenţa specialiştilor care au catalogat bugetul drept unul extrem de ambiţios, mai ales din perspectiva obiectivelor de venituri bugetare", încheie Alin Chitu.
Comments