Un expert in agricultura avertizeaza: daca nu va ploua in iulie, ne asteapta al treilea an dezastruo...


Desi 2024 a inceput ca un an ploios, precipitatiile au dat de furca fermierilor si culturile de grau, orz si rapita, care sunt recoltate chiar in aceste zile, nu sunt deloc multumitoare. Prof. dr. Denis Topa, specialist in agricultura, prorector al Universitatii de Stiintele Vietii din Iasi, a explicat pentru Libertatea ca multi fermieri din Moldova si Dobrogea risca sa nu isi scoata banii investiti in culturile plantate toamna trecuta. Iar daca in iulie nu va ploua, culturile frumoase pe care le vedem peste tot in tara, de floarea soarelui sau porumb, vor avea o soarta similara.


Desi in primele luni din primavara acestui an s-au inregistrat ploi in mai multe regiuni din tara, specialistii in agricultura spun ca ele au ajutat doar partial: in toamna anului trecut, cand ,,au legat" culturile recoltate in aceste zile, a fost o seceta crunta. Dublata si de o iarna cu un strat de zapada mediu, in multe regiuni, a rezultat un sol care nu avea rezerve suficiente de apa pentru a ajuta culturile sa se dezvolte.


,,In agricultura consideram ca anul agricol incepe si se termina in toamna. Deci in toamna lui 2023 a fost seceta, am avut o deficienta mare de apa in sol, iarna nu am avut zapada suficienta. In primavara au fost ceva ploi, dar daca ne referim strict la culturile de toamna: rapita, grau si orz de toamna, lucrurile nu stau foarte bine. In fazele importante, cand aveau nevoie de apa, precipitatiile nu au survenit. Din ce am vorbit cu fermieri din Moldova si Dobrogea, nu sunt productii satisfacatoare", a declarat prof. dr. Denis Topa.


Prof. dr. Denis Topa. Foto: iuls.ro

La grau, multi fermieri nu si-au recuperat costurile de productie


In mod concret, acesta a explicat ca majoritatea fermierilor care nu au avut terenurile irigate si nu au investit in hibrizi performanti, care sa reziste secetei, au avut productii de 3, maximum 4 tone pe hectar la orzul de toamna. In Dobrogea, spune acesta, la grau s-a recoltat in medie 3,5 tone la hectar, o productie aproape de dezastru.


,,Depinde de cat ai investit si cum ai tratat cultura: vrei sa dai ingrasaminte bune, cantitativ - mai multe sau mai putine, daca mai faci si erbicidari, poate chiar doua, ai o serie de cheltuieli in crestere. Insa este clar ca la productie de 3 tone pe hectar nu iti scoti nici macar cheltuielile de productie. Mai ales daca ne gandim ca, in continuare, graul se da cu 90 de bani kilogramul", a punctat prof. dr. Denis Topa.


Culturile de porumb si de floarea soarelui arata bine, spune specialistul, fiindca a plouat la timp si au reusit sa se dezvolte. Nu a trecut insa punctul critic, de fecundare, care urmeaza la ambele culturi si pentru care este nevoie de cantitati semnificative de ploaie, mai ales in luna iulie. Macar 40 de litri/mp, spune prof. dr. Denis Topa, care a mai explicat ca in aceste conditii ar exista previziune destul de bune pentru recoltarea din cateva luni.


,,Noi, pe loturile experimentale pe care le avem in preajma Iasiului, am recoltat in jur de 5,5 tone la hectar pe culturile de toamna. Dar avem sisteme conservative de lucrare a solului, cu dispozitive de semanat direct in miriste, fara intoarcerea brazdei, pentru a nu usca pamantul, cat si hibrizi rezistenti. De acum, totul tine de precipitatii. Spre exemplu, la o temperatura in aer de 33 de grade, cum a fost in aceste zile, la nivelul solului sunt 50... 55 de grade si se usuca vazand cu ochii", a punctat profesorul.


Clima s-a schimbat radical fata de acum 10 ani


El a precizat insa ca ne aflam intr-o perioada de seceta prelungita in regiunea Romaniei. Chiar daca anul acesta se va dovedi unul mai ploios, spune prof.dr. Denis Topa, el vine dupa doi ani care au fost ,,undeva spre dezastruosi". Iar schimbarea este una fundamentala, crede profesorul, si trebuie sa gasim o forma sa ne adaptam la ea.


,,Daca acum zece ani vorbeam de un an secetos la trei ani buni, acum vorbim de un an bun o data la trei ani. Cel putin in zona noastra temperat continentala, lucrurile s-au schimbat fundamental. Daca ne ducem spre vest, lucrurile stau un pic diferit, regimul de precipitatii este altfel. Dar si acolo sunt schimbari majore. Am vorbit cu un fermier din Olanda care spunea ca nimic nu mai este ca acum 20 de ani. La ei sunt 7-8 sute de milimetri de precipitatii anual, in timp ce la noi media multianuala este de 530. Dar fermierii spun ca acestea nu mai sunt repartizate echilibrat pe parcursul anului si asa nu-i ajuta", a punctat prof. dr. Denis Topa.


Foto: Inquam Photos / Cornel Putan


Comments