Vasile Astarastoae, fost presedinte al Colegiului Medicilor: "Coronavirusul va ajunge si in Romania....
Vasile Astarastoae, fost presedinte al Colegiului Medicilor din Romania si fost rector al Universitatii de Medicina din Iasi, a vorbit despre noul coronavirus, informeaza Evenimentul. Astarastoae a spus ca, inevitabil, virusul va ajunge si in Romania, dar nu si-a imaginat "nici in cele mai sumbre scenarii" aceasta "isterie colectiva si globala". Doctorul a facut apel la ratiune si a precizat ca mortalitatea coronavirusului este apropiata de cea a gripei normale, iar patogenia acestuia este scazuta.
Vasile Astarastoae, medic legist roman, a raspuns la multe dileme legate de noul coronavirus.
"Nici in cele mai sumbre scenarii nu puteam sa-mi
imaginez isteria colectiva si globala, care s-a declansat. Dupa mai multe zile,
cand am deschis televizorul, am crezut ca fie a inceput al III-lea razboi
mondial, fie a venit sfarsitul lumii. Spun isterie globala pentru ca ea nu este
numai in Romania.
Ea se manifesta si in China, Italia, Austria etc. Nu
mi-am imaginat ca nu se vor analiza parametrii epidemiei.
Daca suntem cat de cat rationali, putem sa observam ca
mortalitatea (raportata la numarul de imbolnaviri declarate, si nu la populatia
generala) este de aproximativ 2,4%, apropiata de cea prin gripa in 2018 si ca
coronavirusul are o patogenie scazuta.
Cei care au decedat in Italia aveau comorbiditati
majore (neoplasm, BPOC, insuficenta cardiaca stadiul III).
Chiar daca masurile autoritatilor din Italia au trezit
admiratia unor oficiali romani, in realitate, multe sunt absurde, intre care
carantina si arestarea celor care nu o respecta", a scris medicul.
Cum se explica "panica isterica"
Aceasta panica isterica se explica prin faptul ca nu
avem studii legate de coronavirus (oamenii se tem de necunoscut), de viteza de
propagare a epidemiei si de faptul ca nu exista un vaccin (ca si cum vaccinarea
ar fi panaceu universal).
Se stie ca, unul dintre efectele perverse ale
idolatrizarii vaccinarii (si propaganda in acest sens) este ca se creeaza un
sentiment de siguranta si nu se mai iau alte masuri protective impotriva bolii,
masuri care sunt deseori mai eficiente decat vaccinarea.
In absenta unui vaccin, in loc sa luam masurile simple si verificate, apelam la alt idol (ineficient), si anume: carantina.
Vasile Astarastoae:Carantina: o perioada de timp in care un vehicul, o
persoana sau un material suspect de a transporta o boala contagioasa sunt
retinute, sunt izolate fortat in scopul de a preveni intrarea acelei boli
intr-o anumita zona; izolare fortata sau restrictionarea liberei circulatii cu
scopul de a preveni raspandirea unei boli contagioase (Dictionary of the
English Language, 4th Edition, 2000).
Cuvantul carantina provine din limba franceza
medievala - inseamna 40 de zile. Prima consemnare (carantina de 40 de zile) se
referea la izolarea vapoarelor si a persoanelor inainte de a intra in portul
Dubrovnik (Ragusa) in 1377 pentru a impiedica raspandirea ciumei (moartea
neagra).
Carantina a fost practicata (fara succes) si in scopul
prevenirii raspandirii altor boli, cum ar fi: lepra, sifilisul (in Europa de
Nord - in jurul anului 1490), a febrei galbene si a holerei asiatice in Spania
(in 1831).
In Venetia, in 1348, au fost desemnati trei
,,gardieni" ai sanatatii publice cu scopul de supraveghea carantina si a
impiedica raspandirea ciumei.
Printre primele acte legislative referitoare la
carantina se numara Quarantine Act promulgat in Anglia in 1710.
Arbitrarul, care domina in practicarea carantinei, a
impus o serie de reglementari internationale.
Au avut loc o serie de conferinte (Paris - 1852, Constantinopol - 1866, Viena - 1874, Roma - 1885) la care au participat reprezentanti ai marilor puteri europene cu scopul de a uniformiza actiunile destinate prevenirii raspandirii bolilor infectioase.
Carantina, ineficienta
Concluzia acceptata a fost abandonarea doctrinei
carantinei ultra riguroase, impunerea unor standarde internationale minime, cu
posibilitatea ca fiecare tara sa impuna propriile rigori functie de
particularitatile situatiei.
In a doua jumatate a secolului XX, s-a concluzionat ca, intr-o epidemie, carantina nu influenteaza decat intr-o proportie mica desfasurarea acesteia.
Vasile Astarastoae:Provoaca, insa un conflict intre respectarea
drepturilor pacientului si politica statului, care limiteaza in primul rand
autonomia (prin limitarea liberei circulatii a persoanei, absenta
consimtamantului, tratament impus si excluderea confidentialitatii).
Sunt atinse principiile etice - principiul beneficiului, non-vatamarii si justitiei. De aceea carantina trebuie introdusa doar atunci cand pericolul este major si iminent, este dovedita eficenta si doar asupra vehicolului care transmite agentul patogen.
Pana in prezent, studiile multicentrice si metaanalizele nu au validat carantina ca metoda eficenta profilactica. Cu toate acestea ea este utilizata fara masura.
De ce? Specialistii (chiar si cei care nu cred in ea)
o recomanda ("nu face rau si ne protejeaza - nimeni nu o sa ne acuze ca nu am
luat toate masurile"), populatia se simte protejata, iar autoritatile publice
se justifica spunand "asa recomanda stiinta". Aceste masuri inseamna de fapt
tirania stiintei.
Stiinta care incearca o tiranie prin intermediul
statului. Stiinta care necontrolata devine o arma seculara, un crez care este
impus prin amenzi si inchisoare, care este proclamat ca adevar nu in predici,
ci in legi si statute si care este raspandit nu de pelerini, ci de politisti.
Problema stiintei oficiale este aceea ca ea pe masura
ce devine treptat tot mai oficiala, este tot mai putin stiintifica. Daca exista
oamenii carora le pasa de adevar si incearca sa obiecteze, ei sunt ingraditi,
marginalizati, boicotati si impiedicati prin toate mijloacele sa-si sustina
punctul de vedere.
Apar totusi trei intrebari justificate
Va ajunge epidemia in Romania? Mai devreme sau mai tarziu, da. In conditiile actuale de mobilitate a populatiei, este practic imposibil sa opresti circulatia virusului intr-o arie geografica limitata. Rolul autoritatilor este de a depista precoce bolnavii si purtatorii pentru a se putea limita extinderea necontrolata a epidemiei.
Exista un pericol grav pentru sanatate? In acest moment nu, pentru majoritatea populatiei. Pericolul este real pentru persoanele varstnice cu co-morbiditati (cu alte afectiuni - majoritatea cronice). Ingrijorarea moderata si justificata trebuie sa fie legata de posibilitatea coronavirusului sa sufere mutatii, care sa-i creasca patogenitatea. De aceea autoritatile trebuie sa supraveghe permanent aceasta posibilitate.
Ce masuri sa luam pentru a ne proteja? Putem sa ne protejam fara a intra in panica. Nu prin masuri politienesti, ci prin masuri de bun simt: evitarea locurilor aglomerate, dezinfectie, spalat des pe maini, utilizarea batistei si a mastilor etc.
Comments