VIDEO Noi dezvaluiri la ,,Culisele statului paralel". Istoria protocoalelor secrete incheiate de SRI...
65 de protocoale erau in vigoare la finalul anului 2017 intre Serviciul Roman de Informatii si institutii ale statului. Nu mai putin de 52 de astfel de institutii aveau incheiate documente pentru protejarea datelor! Mai exact, SRI era peste tot daca ne raportam si la declaratia lui Claudiu Manda, fostul presedinte al Comisiei parlamentare pentru controlul activitatii SRI. Acesta preciza in 2018 ca SRI a semnat, incepand din 1990, peste 560 de protocoale sau acorduri. De altfel, purtatorul de cuvant al Serviciului Roman de Informatii, Ovidiu Marincea, preciza atunci ca SRI-ul avea protocoale incheiate si cu alte institutii ale statului, cum ar fi CNAS, Agentia de Plati si Inspectie Sociala, AJOFM, Inspectia Muncii sau Ministerul Culturii.Protocoale au pus de jar intreaga tara. Si, cum nu era de ajuns, cateva luni mai tarziu, presedintia anunta ca niciunul dintre acestea nu a fost incheiat la initiativa Consiliului Suprem de Aparare a tarii, ci a SRI sau a altor institutii. Cel mai controversat ramane protocolul din Justitie.Documentul semnat de SRI si Parchetul general a fost desecretizat in 2018. Este si cel care a nascut o multime de polemici in spatiul public. Documentul contine detalii tehnice despre colaborarea dintre cele doua institutii, printre care si formarea de echipe mixte de ancheta, dar si elaborarea de strategii comune. Cea mai contestata prevedere este legata de faptul ca procurorii trebuiau sa dea raportul in termen de 60 de zile catre SRI cu privire la modul in care au gestionat informatiile primite. Totodata, la cererea Parchetului, SRI acorda sprijin pentru organizarea de flagrante, dar si pentru completarea informatiilor in cazuri complexe, aflate pe rolul Parchetului, scop in care desfasura activitati de investigatii si supraveghere operativa. De asemenea, SRI acorda sprijin tehnic pentru interceptari, inregistrari sau comunicari prin telefon sau orice alt mijloc electronic de comunicare."Practic, intr-un dosar penal facut prin acest tip de colaborare, o persoana in cauza era cercetata nu doar de procuror si politie, ci in umbra, fara ca persoana respectiva sa stie, actiona si un serviciu secret de informatii", declara intr-un interviu din 2019 judecatorul Dana Girbovan, potrivit Libertatea, citata de Realitatea PLUS. Referitor la protocoalele SRI - DNA, aceasta a mai precizat ca au fost ,,specifice regimurilor de inspiratie sovietica", pentru ca au generat volume de urmarire penala clasificate.Legat de interceptari, presedintele Comisiei de Control a activitatii SRI, Claudiu Manda, a dezvaluit in 2018 un lucru incredibil. Potrivit acestuia, in perioada 2005-2016, parchetele si SRI au cheltuit peste 141 miliarde de euro pentru interceptarea celor 6 milioane de romani care au fost ascultati. Adica mai mult decat prejudiciile acuzate in dosare.Protocolul SRI-Parchetul General cuprinde si un capitol referitor la colaborarea cu Directia Nationala Anticoruptie. In situatii exceptionale, supravegherea se putea face doar cu acordul verbal al prim adjunctului directorului SRI, la momentul respectiv Florian Coldea. Au existat si cazuri in care persoanele vizate de dosarele DNA sau de cele ale Parchetului General nu au suportat presiunea anchetei si au cedat, potrivit mai multor cazuri care au aparut de-a lungul anilor in presa si in care se reclamau abuzuri ale justitiei.In baza acestui act de colaborare, Serviciul Roman de Informatii a acordat asistenta procurorilor timp de sapte ani.Protocolul dintre Parchetul General si SRI a fost semnat in 4 februarie 2009 de Laura Codruta Kovesi, procurorul general de la acea vreme, adjunctul sau, Tiberiu Nitu, seful SRI George Maior si prim-adjunctul Florian Coldea.Laura Codruta Kovesi a explicat ca, dupa intelegerea din 2009, Ministerul Public nu a "colaborat" cu SRI, ci a "cooperat", iar echipele "mixte" de lucru erau de fapt "comune".Mai multi judecatori, dar si fostul sef al DNA, Daniel Morar au sustinut la vremea respectiva ca protocolul contine prevederi care incalca legea. Intrebarea care s-a ridicat atunci a fost referitoare la soarta probelor stranse in marile dosare penale, realizate pe baza acestui protocol, denuntat ca fiind ilegal.Specialistii consultati de jurnalistii Realitatea PLUS cu privire la consecintele scandalului iscat in jurul protocolului semnat in 2009 au spus atunci ca numai judecatorii pot decide daca inlatura probele stranse in baza acestui protocol. In mod evident insa avocatii au solicitat acest lucru.
Probele in cauza sunt interceptari telefonice, inregistrari ambientale, filaje si expertize tehnice. Dovezile care ar fi putut fi afectate sunt cele de pana in anul 2016, atunci cand Curtea Constitutionala a spus ca SRI nu poate face niciun fel de supraveghere tehnica pentru parchete.In cele din urma, protocoalele de colaborare dintre SRI si Parchetul General au fost declarate neconstitutionale. Insa in ianuarie 2019, judecatorii CCR au aratat in motivarea legata de protocoalele secrete dintre Parchet si Serviciul Roman de Informatii ca probele stranse in dosare cu ajutorul ofiterilor SRI sunt nule si trebuie inlaturate. In decizia publicata atunci de Curtea Constitutionala, judecatorii - care au votat in majoritate pentru admiterea conflictului - au explicat de ce s-a ajuns in aceasta situatie. Semnarea celor doua protocoale, mai cu seama cel din 2009, a dus la incalcarea unui principiu fundamental din Constitutia Romaniei, cel al separatiei puterilor in stat, iar cele doua documente le-au permis ofiterilor SRI sa participe prin efectuare de probe in anchetele penale fara ca acest lucru sa fie apoi stiut de judecatorii care transau dosarele.
Apoi, un protocol secret din 2012 intre SRI, DNA, Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Ministerele Justitiei, Finantelor si Interne, prin care era monitorizat ANAF si MAI a fost prezentat in spatiul public. Documentul se numeste "Plan comun de masuri pentru eficientizarea activitatilor de prevenire si combatere a evaziunii fiscale", iar, in introducere, se arata ca a fost incheiat in baza unei hotarari CSAT din anul 2010.Protocolul a fost semnat tot de Laura Codruta Kovesi, George Maior, Traian Igas, in calitate de ministru al Finantelor, iar in locul lui Catalin Predoiu era semnatura Alinei Bica. In baza acestui plan de masuri, SRI avea acces la ANAF, iar Parchetul General avea acces la Ministerul de Interne, la baza de date a Politiei Romane. Protocolul mentiona si realizarea unui grup de lucru intre institutiile care l-au semnat.Desecretizarea protocoalelor incheiate de SRI a fost ceruta in repetate randuri de fosti ministri ai Justitiei, dar si de alti demnitari. Presedintia a anuntat atunci ca protocoalele incheiate de SRI nu pot fi desecretizate de CSAT, asa cum a cerut Puterea, ci de cei care le-au secretizat, adica de partile semnatare. Ca urmare, premierul a facut o solicitare publica spre Serviciul Roman de Informatii, iar ministrul justitiei, catre Parchete.Pe 31 octombrie 2017, presedintele comisiei pentru controlul SRI, Claudiu Manda declara ca Serviciul Roman de Informatii a trimis comisiei textele celor 65 de protocoale de colaborare cu alte institutii ale statului, urmand ca parlamentarii din comisie sa verifice daca au fost respectate prevederile legale si constitutionale.Un an mai tarziu a iesit la iveala ca, pe langa Ministerul Public, au cooperat cu serviciile si Instanta Suprema, Inspectia Judiciara si Consiliul Superior al Magistraturii. Astfel, dintre toate institutiile din sistemul judiciar, in decursul anilor trecuti, alaturi de Ministerul Public, alte trei institutii au avut protocoale cu serviciile secrete. In cazul Inaltei Curti de Casatie si Justitie nu a fost devoalat momentul semnarii, protocolul cu Inspectia Judiciara a fost semnat in 2012, iar cel cu CSM in 2016. Forul care ii reprezinta pe magistratii romani a anulat protocolul in anul 2017. Unele dintre documente, mai exact, cel dintre parchet si Inalta Curte a fost si el desecretizat. Criticile din partea asociatiilor de magistrati n-au intarziat sa apara.In scandalul protocoalelor s-a implicat si Consiliul Superior al Magistraturii care a decis in 2018 sesizarea Inspectiei Judiciare pentru un control tematic la parchete, in care sa se verifice modul in care a fost aplicat protocolul incheiat in 2009 intre Parchetul General si SRI. Culmea, apoi s-a aflat ca si CSM avea incheiat un protocol cu serviciul care a si fost desecretizat. Acesta avea ca scop ,,asigurarea independentei si infaptuirii justitiei, precum si cunoasterea, prevenirea si contracararea vulnerabilitatilor si factorilor de risc care pot afecta starea de legalitate, mentinerea ordinii de drept, precum si climatul de exercitare neingradita a drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor, ca valori de securitate nationala", potrivit protocolului.Un alt articol din protocol se refera la faptul ca, in situatii de exceptie, datele si informatiile transmise de SRI pot fi introduse in dosarele de cercetare ale CSM.Recent, presedintele Klaus Iohannis a declarat ca nu intentioneaza sa modifice sau sa solicite modificarea legilor de functionare a serviciilor secrete in sensul de a le da acestora atributii in dosarele penale. El a afirmat ca serviciile secrete si speciale nu au ce cauta in acest domeniu.Referitor la aceste protocoale intre SRI si Justitie, fostul presedinte Traian Basescu a spus in trecut ca oamenii care le-au incheiat au vrut sa substituie puterea politica, iar la umbra protocalelor s-au comis abuzuri. In acest context, Basescu a preciziat ca acele dosare la baza carora stau planurile comune dintre SRI si Justitie ar trebui redeschise.Despre abuzuri au vorbit si magistrati. Presedintele Tribunalului Timis, judecatoarea Adriana Stoicescu, a vorbit despre o vina pe care si-o asuma, desi a fost printre victimele sistemului.,,Am fost vanata mai bine de 2 ani, asteptand sa fiu legata pentru vina de a fi spus nu. Acum e momentul sa o luam de la zero. Sa ne asiguram ca niciodata un om nevinovat nu va mai astepta ani de zile sa primeasca verdictul de achitare, dupa ce a fost tarat in catuse, terfelit in public, distrus pana la finalul implacabil, clamandu-si in zadar nevinovatia. Sa ne asiguram ca niciodata nu va mai exista un judecator care sa scrie o sentinta de condamnare altfel decat in baza probelor administrate loial si corect, in fata instantei, fara nicio interventie a altei institutii", a scris aceasta, potrivit Express de Banat, relateaza Realitatea PLUS.De-a lungul timpului au fost si o multime de acuzatii potrivit carora celebrele protocoale au servit intereselor unor conducatori de institutii pentru a fabrica dosare pe banda.
Comments