Austria nu mai are motive sa se opuna aderarii Romaniei la spatiul Schengen si vetoul ii face rau, s...
Cercetatoarea in domeniul migratiei Judith Kohlenberger si fostul diplomat Stefan Lehne sustin, in comentariul lor pentru cotidianul austriac Der Standard, ca pozitia Austriei cu privire la problema Schengen nu mai este sustenabila. Der Standard este considerat unul dintre cele mai importante ziare din Austria si este cel mai des citat de presa straina.
,,Respingerea de catre Austria a extinderii Schengen este contraproductiva din punct de vedere economic, daunatoare in ceea ce priveste politica energetica si nu mai poate fi contestata cu numarul cererilor de azil", isi incep cei doi autori analiza.
In decembrie 2022, Austria s-a opus aderarii Romaniei si Bulgariei la Schengen, pozitie care ramane in vigoare si astazi. Oficialii de la Viena argumenteaza votul negativ dat in Consiliul JAI in primul rand cu problemele sistemice din spatiul Schengen. ,,Un sistem defect nu poate fi extins", a explicat ministrul austriac pentru afaceri europene, Karoline Edtstadler. Ministrul de externe Alexander Schallenberg a vorbit despre un ,,strigat de ajutor", dat fiind cei 100.000 de solicitanti de azil in 2022.
A surprins pozitia Austriei mai ales ca in acest caz specific, aproape toate tarile, inclusiv Germania, care s-a confruntat cu un numar mare de imigranti, au sustinut extinderea Schengen. Comisia a confirmat in mod repetat ca ambele tari indeplinesc toate conditiile pentru aderare.
,,Vetoul austriac a fost perceput ca o mare nedreptate, mai ales in Romania, si s-a soldat cu amenintari de boicot si anuntarea unei actiuni in justitie in fata Curtii Europene de Justitie (CEJ). Avand in vedere costurile de transport mai mari si dezavantaje competitive semnificative, prejudiciul economic adus Romaniei se ridica la cateva miliarde de euro. Numerosi migranti romani care lucreaza in Austria, in primul rand in profesii de mentinere a sistemului, inclusiv asistenta medicala si munca de recoltare, au, de asemenea, dezavantaje semnificative", mai scriu cei doi autori, inainte de a explica de ce la un an de la acel vot argumentele oficialilor austrieci nu mai stau in picioare.
In primul rand, numarul cererilor de azil in Austria a scazut drastic comparativ cu anul precedent. Potrivit Ministerului de Interne, mai multi solicitanti au parasit tara in prima jumatate a anului, decat au sosit.
In al doilea rand, in cadrul negocierilor privind reforma Sistemului european comun de azil, din iunie 2023, s-a ajuns la o decizie care a fost salutata si de Austria ca fiind un mare progres. Noul sistem va fi mult mai restrictiv.
In al treilea rand, exista si eforturi nationale intr-un numar de state membre pentru a restrictiona sever migratia ilegala. La recentul summit de la Berlin, de exemplu, au fost luate in considerare acorduri cu tari terte si facilitarea returnarilor, ceea ce corespunde liniei austriece.
In al patrulea rand, in ultimul sau raport, Comisia UE confirma ca guvernul roman a luat masuri semnificative impotriva contrabandei si saluta schimbarea legilor privind azilul, catre proceduri mai eficiente de azil si returnare. Cooperarea cu autoritatile sarbe la frontiera externa a fost consolidata ca parte a unui proiect-pilot, la fel ca si cooperarea cu agentia de azil EUAA, cu Europol si cu agentia de protectie a frontierelor Frontex. Romania devine astfel un pionier in controlul migratiei.
In ciuda votului negativ dat de guvernul de la Viena, importanta relatiilor economice ale Austriei cu Romania nu s-a schimbat. Austria este considerata al doilea cel mai mare investitor strain, cu aproximativ 7.000 de companii si 100.000 de angajati. Dezavantajele economice rezultate din vetoul austriac pentru Romania au un impact si asupra economiei interne austriece. De impulsurile considerabile de crestere rezultate din aderarea Romaniei la Schengen ar beneficia si companiile austriece. Chiar si impactul asupra emisiilor de CO2, deoarece motoarele nu ar mai trebui sa functioneze ore in sir la granita, ar fi pozitiv.
,,In cele din urma, scriu autorii, ar trebui sa subliniem beneficiile politicii energetice ale extinderii Schengen. Dupa cum se stie, OMV este implicata si in proiectul romanesc Neptune Deep, care se preconizeaza ca va produce aproximativ zece miliarde de metri cubi de gaz pe an pentru Europa Centrala, incepand cu 2027. Impreuna cu posibilitatea achizitionarii ieftine de gaz prin conducta Turkstream din Bulgaria, aceasta reprezinta o contributie valoroasa la asigurarea aprovizionarii cu energie si la independenta Europei fata de gazul rusesc. Daca ar fi de crezut rapoartele din Financial Times, dreptul de veto al Austriei ar putea periclita implementarea proiectului Neptun. Avand in vedere anuntul Ucrainei ca nu va mai permite tranzitul de gaz rusesc din 2025, acest lucru ar putea pune la indoiala securitatea aprovizionarii Austriei".
Daca toti acesti factori sunt luati in calcul impreuna, o abordare mai echilibrata si mai sobra a intereselor va duce probabil la concluzia ca Austria trebuie sa salute o extindere cat mai devreme a Schengen, pentru a include Romania si Bulgaria.
Judith Kohlenberger este cercetator in domeniul migratiei la WU Viena si la Institutul Austriac pentru Politica Internationala (OIIP). Stefan Lehne este expert UE, fost diplomat austriac si cercetator ocazional la Carnegie Europe.
Comments